Astăzi vă invit într-o călătorie virtuală în Nordul Europei, în Peninsula Scandinavă ca să aflăm cum decurge o naștere în Suedia. Povestea de astăzi este împărtășită de o cititoare a blogului care ne-a explicat cum este organizat sistemul medical acolo, cine monitorizează nașterea, câte ecografii și câte controale i se fac viitoarei mame și cum decurge travaliul. Haideți să aflăm împreună povestea ei.
Prima mea sarcină și nașterea au avut loc în Stockholm, Suedia. Ca în marea majoritate a țărilor europene, și în Suedia sarcina este văzută că ceva normal, nu că o boală; prin urmare, abordarea este una foarte relaxată în ceea ce privește monitorizarea sarcinii. Și se merge din start pe ideea unei nașteri naturale, bineînțeles dacă nu există o situație medicală care să indice nevoia de cezariană.
Monitorizarea Sarcinii
Din momentul în care bănuiești că ești însărcinată, trebuie să suni și să te programezi la prima întâlnire cu moașa. De obicei programarea are loc în săptămânile 10-11 astfel încât în săptămânile 12-13 gravida să meargă la ecograf și să efectueze analizele de sânge. Această procedură coincide cu ceea ce în România se numește dublu test, însă în Suedia nu este obligatoriu, viitoarea mămica fiind cea care hotărăște dacă dorește sau nu să facă analizele.
La prima întâlnire cu moașa ți se explică cum vor decurge lucrurile pe perioada sarcinii: întâlniri lunare până la săptămâna 30, urmate de programări la 2 săptămâni din acel moment și până la finalul sarcinii. Fiecare programare presupune testarea glicemiei și a nivelului de fier, precum și ascultarea bătăilor inimii bebelușului. În săptămâna 20 are loc cea de-a doua ecografie, ecografie la care dacă dorești poți afla și sexul bebelușului. De acum și până la finalul sarcinii, dacă lucrurile merg bine, nu vor mai fi effectuate alte analize sau ecografii. În cazul meu a mai urmat o ecografie în săptămâna 36 întrucât moașa nu putea să își dea seamă dacă bebe s-a poziționat cu capul în jos.
Un alt moment important îl reprezintă alegerea spitalului în care dorești să naști, care se întâmplă aproximativ în săptămâna 25. Moașa te poate sfătui, și tot ea va fi cea care va contacta spitalul ales pentru a primi comfirmarea că au locuri și poți naște acolo. Locul este garantat atâta timp cât naști în ziua estimată, în cazul în care nașterea se declanșează mai devreme sau mai târziu este posibil să nu mai există locuri, iar spitalul va fi cel care te va direcționa la cel mai apropiat spital disponibil.
La penultima programare cu moașa se face planul de naștere – mai exact preferințele viitoarei mămici în ceea ce privește asistarea medicală a travaliului și nu numai. În cazul meu am precizat că doresc să fiu asistată de o moașă care să cunoască limbă engleză, să aibă experiență și că doresc epidurala. Pentru a putea face planul de naștere, este bine să mergi la cursurile Lamaze și cele de pregătire a nașterii. Fiind la prima sarcină, cursurile au fost de mare ajutor. Personal însă, am fost dezamăgită de faptul că deși ți se spune că în Suedia naști așa cum dorești (adică poți alege ce metodă de atenuare a durerii dorești), în momentul în care puneam întrebări despre epidurală și posibile contraindicații, mi s-a spus că pot caută mai multe informații pe internet, arătând o poziție clară a moașelor în ceea ce privește apelarea la epidurala. Mi s-a părut puțin nepotrivit ținând cont că toate cursurile sunt contra cost și mergi acolo pentru a te informa și nu a caută pe internet.
TRAVALIUL ȘI NAȘTEREA
Dacă travaliul se declanșează prin ruperea apei, trebuie sunat la spital și mers la control în maxim 8 ore întrucât există riscul de infecție. Internarea în spital se face în momentul în care se ajunge la 4 cm dilatație, iar în cazul unui travaliu lung așa cum a fost cazul meu, este posibil să te cheme de câteva ori la control pentru a se asigura că bebelușul este ok.
La internare, ai voie să iei cu ține un însoțitor și o doula. Însoțitorul poate fi partenerul, mamă sau chiar o prietenă și te poate însoți pe toată perioadă travaliului, a nașterii și a internării de după. În cazul meu soțul a fost cel care m-a însoțit, și datorită travaliului lung și a apariției stresului fetal, a fost nevoie de cezariană de urgență. Din momentul în care s-a constatat că bebelușul este în pericol, au avut 7 minute la dispoziție pentru a scoate bebelușul.
Am fost dezamăgită de modul în care s-au comportat pentru că m-au luat în sală de operație fără explicații adiționale despre cum va decurge operația, tipul de anestezie efectuată și alte detalii importante. Nu am știut care va fi doctorul care va efectua operația și nici după operație nu am avut ocazia să discutăm. Și dacă operația de cezariană a decurs bine, post operatoriu au existat câteva mici complicații.
După operație, faptul că soțul a fost prezent tot timpul și bebelușul a fost în permanență cu noi au ajutat enorm. În Suedia contactul piele pe piele este foarte important și până să îmi revin din anestezie, bebe a stat piele pe piele cu tăticul, iar apoi cu mine.
Am fost plăcut impresionată de condițiile din spital, însă puțin dezamăgită de îngrijirea medicală și atitudinea personalului medical. Prima dezamăgire a fost cea legată de epidurală și de faptul că după 7 încercări nereușite, medicul a plecat spunând că nu poate efectua epidurala întrucât nu am coloana dreaptă și că din păcate va trebui să nasc 100% natural. Un alt doctor a venit după aproximativ 30 de minute și a reușit să îmi pună epidurala din prima încercare. Asistentele și moașele nu sunt obișnuite cu îngrijirea unei mame după cezariană – îngrijire care diferă de cea a unei mămici care a născut natural.
Pe perioadă șederii în spital (6 zile) nici o asistentă și nici un doctor nu au venit să verifice starea inciziei. Ulterior dacă apar probleme cu incizia trebuie contactată moașa care te-a monitorizat pe parcursul sarcinii și dacă sunt aspecte care nu țin de expertiza ei, ești trimisă la medicul de familie, deci doctorul care te-a operat nu te va mai chemă la nici un control. Punctul culminant a fost ziua ieșirii din spital, moment în care chirurgul șef a venit să îmi spună că până la urmă au constatat că cezariană nu era necesară dar că medicul care era de serviciu în noaptea în care am născut s-a speriat puțin și a hotărât că este mai bine efectuarea cezarianei.
În ceea ce privește alăptarea, moașele din spital te încurajează să alăptezi. În momentul în care confirmi că vrei să alăptezi, te asistă în punerea copilului la sân. Din păcate fiecare moașă vine cu propria metodă și uneori se contrazic în indicații. Minusul pe care l-am constatat este lipsa experților în alăptare. Eu am Întâmpinat dificultăți în alăptare și doar ajutorul moașelor nu a fost suficient pentru a mă ajuta în depășirea problemelor în alăptare.
DUPĂ NAȘTERE
După ieșirea din spital în săptămâna a doua o asistentă vine acasă pentru verificarea bebelușului și a mămicii. Tot ea aduce carnetul de sănătate al bebelușului și comunică data și ora primei vizitie la centrul medical. Până la vârstă de 5 ani copilul este dus la centre medicale unde este monitorizat de asistente specializate și doar în momentele cheie medicul de familie vine să verifice dezvoltarea copilului (1 lună, 6 luni, 10 luni, etc). După 5 ani, moment în care copilul ajunge în sistemul de învățământ, medicii de la școală vor fi cei care vor monitoriza copiii.
Hmmm… Mă așteptam să sune altfel povestea nașterii într-o țară nordică. 🙂
Sincer, si eu! Dar se pare ca nu prea sunt pregatiti pentru nasteri prin cezariana.
Foarte interesant si, in acelasi timp, putin infricosator. Eu as vrea sa stiu cine e medicul meu, pentru ca totusi medicii au alte cunostinte decat moasele, nu sa nasc cu cineva intamplator sau intr-un loc intamplator. De asemenea, mie mi s-a parut foarte ok ca am facut mai multe analize de-a lungul sarcinii, pentru ca eu altfel eram perfect ok, dar era o problema la analizele de sange, motiv pentru care nu s-ar fi putut face epidurala pentru ca as fi putut muri. Deci da, sarcina nu e o boala, dar cred ca e necesara o monitorizare mai atenta
In toate povestile din Europa, rolul medicului este minimal in monitorizarea sarcinii si in travaliu. Moasa este cea care urmareste si consiliaza gravida. Se fac doar trei ecografii, iar medicul apare in peisaj doar daca sunt probleme. Din punctul asta de vedere, imi place mai mult ce se intampla la noi. Dar la noi la stat, mai putin la privat. Iar acum ca am auzit povestea nasterii de la Isis in urma careia a decedat o femeie, incep sa ma intreb cat de corect sunt facute toate ecografiile alea multe.
Foarte interesant.
Am o amica ce a nascut acolo acum cativa ani buni si se cam aseamana povestile.
E foarte tare ca poate sta un insotitor tot timpul langa mama (inclusiv pe perioada spitalizarii).
La externare zicea ca a primit cosulet cu toate cate ii trebuiau bebelusului la inceput. 🙂
Ai citi povestile din Germania si Marea Britanie? Acolo mi s-a parut ca stau cel mai bine la nasteri naturale.
Buna.am nascut in Spania si pot spune ca la fel doar la cele 3 ecografii medicul isi face aparitia, in rest moasa.iar la nastere ce sa zic, nasti cu cine apuci la urgente , nu cu aceeasi moasa sau medic.dar da daca esti dilatata peste 4 te interneaza si monitorizeaza sarcina pana nasti.daca nu suporti durerile pana la dilatatie 7 iti poate face epidurala.apoi contact piele si normal sotul langa tine daca e nastere naturala ,la cezariana nu il lasa.dar de tinut cont copilul nu pleaca de langa mama .Acum partea faina al 2-lea bebe il nasc in Suedia si cam sunt un pic speriata de cum vor decurge lucrurile.sper sa fie ok as vrea tot natural pt ca e mult mai bn.mam recuperat imediat dupa nastere .
Nastere usoara! Eu sunt convinsa ca va fi bine, si ca la nastere naturala stau mai bine decat la cezariene!
Am 2 nasteri naturale, in Stockholm si ambele au fost exact asa cum mi-am dorit. S-au purtat impecabil de la inceputul travaliului si pana la plecarea acasa. Epidurala la primul, la al doilea nu am mai apucat pt ca am nascut repede dupa ce am ajuns la spital. Moase care se veneau mereu sa vada daca sunt ok,daca doresc ceva de mancare baut.. am vrut cada cu apa pe parcursul travaliului, s-au conformat. Am vrut minge de travaliu, mi-au adus. Am vrut sa ma plimb pe coridor ca sa ma dilat mai repede, m-am plimbat. Si amo gramada de prietene care la fel au fost tratate in spitalele de aici. Eu am avut 3 insotitori demla inceput pana la sfarsit( mama tata si sotul), mai putin in momentul propriu zis al nasterii cand taica-meu a iesit afara. In concluzie nu toate moasele sau personalul din spitalele suedeze sunt cum le-ai descris in unele pasaje. Poate ai avut tu mai putin noroc 🙂
Articol este povestea unei mamici. Asa a fost experienta ei. Nu trebuie sa generalizam. Probabil sunt foarte pregatiti si totul se desfasoara impecabil in cazul unei nasteri naturale asa cum a fost in cazul tau. Felicitari pentru nastere, ma bucur ca ai avut parte de o ecperienta frumoasa!
Si eu am o nastere in Malmö, Suedia si pot spune ca desi in noaptea in care am nascut eu au fost foarte multe nasteri ,asistentele si moasele au fost extrem de rabdatoare si de amabile. Chiar m.au sfatuit sa fac epidurala pt ca am avut un travaliu cam lung.
La o luna de la nastere moasa cu care am nascut m.a sunat sa vada cum suntem ,cum ma simt ca mama…Eu personal ,sunt foarte multumita de sistemul medical suedez.
Ma bucur să aflu ca sunt și povești frumoase, cu experiențe plăcute. Nu a spus nimeni că povestea împărtășită de acea mămică este o situație generală în sistemul medical suedez.
ce frumos gest, sa sune moasa sa intrebe cum ma descurc dupa nastere si cu amiceala! 15min ia gestul, dar rezultatul e minunat!
Da! In Romania nici nu se mai fac vizite la domiciliu.
Eu am fost super multumita de personal, ingrijire tot. Am nascut in urma cu 3 ani natural. In luna aprilie urmeaza sa nasc prin cezariana programata.
Vad foarte des mamici ce se plang ca se fac 2 ecografii. Haideti sa fim serioase, se fac 2 ecografii gratuite dupa catre poti face ecografii saptamanale de vrei la particular. In tara n-ai nici macar un consult gratuit. Aici inca se ofera ffff multe fara sa scoatem nici 1 leu din buzunar.
Intelege cineva diferenta? Aici nu platesti nimic, consultati, nastere, spitalizare pana si tampoanele sunt gratuite.
Nu te opreste nimeni sa mergi si sa faci ecografii la privat, sa ai doctor in paralel la privat etc.
Niciodata n-o sa fim cu toate multumite iar greseli medicale se fac peste tot.
Am fost tratata ca o printesa pe toata periaoda, am fost informata de absolut orice. Ai camera/apartament cu 2 camere in care esti internata, fiind compusa din camera unde ai patul, aparatura si tot ce este nevoie din punct de vedere medical, o camera de relax cu cada, muzica, fotolii, masuta etc si baie.
Acolo stai de cand esti internata pana ai nascut si totul este ok.
Nu m-a grabit nimeni, ce am vrut mi-a fost dat etc
Da, gratuitatea sistemului este minunata!
Mihaela la ce spital ai născut? Eu am născut in 2017 și am plătit perioada de spitalizare de după naștere (nu a fost o suma mare) oar condițiile pe care le descrii par mult mai bune decât ce am experimentat eu (nu am avut camera se relax, etc)
Am născut in Suedia și am prietene suedeze care au trecut prin experiențe similare. Mi se pare ca mămica cu pricina încearcă sa prezinte și + și – ale nașterii sale, și nu găsesc ca se plânge ci pur și simplu își poveste experienta.
Și ca sa generalizam despre sistemul medical suedez, ca orice sistem are și bune și rele si trebuie luate ca atare, dacă multe sunt gratuite nu înseamnă ca totul e perfect. Iar accesul la sistemul privat nu e așa ușor, pentru marea majoritate a lucrurilor pe care vrei sa le faci la privat tot ai nevoie de trimitere de la doctor sau moașa…
Sotia a nascut si in Romania si in Suedia. Experienta din Suedia e asemanatoare cu cea descrisa in articol. Pe mine ca sot m-a ingrijorat faptul ca dc in Romania doctorul care te monitorizeaza iti ofera nr de telefon la care poti suna cand apare o problema, in Suedia moasa i-a dat sotiei nr de fix la care putea fi gasita doar in intervalul 8-16 si atunci raspundea un robot, lasai mesaj si moasa o suna cand avea timp printre programari. Poti suna oricand la un nr general unde ti se dau sfaturi medicale, dar parca nu e la fel sa vb cu cineva care nu iti cunoaste cazul indeaproape. Ca sot m-am simtit mult mai ok si in siguranta in Romania stiind ca sotia si-a ales un doctor care sa ii monitorizeze sarcina si cu care sa nasca fata de Suedia unde nu stii cu cine nimeresti.
Eu unul cand sotia a fost dusa in sala de operatie pt cezariana nu stiam cine e in pericol, pt ca nu s-au sinchisit sa comunice mai multe. In timp ce o intubau pe sotie pt operatie i-am intrebat daca o sa moara sotia sau copilul…in final am gasit o moasa vorbitoare de limba Romana care sa ne explice ce s-a intamplat, dar a fost o experienta dificila.
Bine ca s-a terminat totul cu bine!
Buna se poate naste in suedia fara numar personal ? Doar acte romanesti ? Si daca da stie cineva daca se plateste si cam cat ?