Anca's Diary

În ultimele zile starea mea oscilează de la optimism la pesimism. Pendulez între disperare și speranță.

Sunt momente în care mă gândesc că va fi greu, că va dura mult până vom scăpa de pandemie, că economia va merge prost, că oamenilor le va fi din ce în ce mai greu. 

Apoi mă gândesc că nu se poate, sigur se va găsi o soluție, că se va inventa un medicament, un vaccin. Și atunci toată lumea va ieși fericită în stradă, oamenii vor arunca de la balcon cu făină și mălai, va fi o petrecere continuă cel puțin o săptămână. 

Citeste in continuare

M-am tot uitat în ultima vreme la ceea ce se întâmplă în jur: la oameni care ies pe stradă pentru că e frumos afară, la oameni care strigă că mor de plictiseală și nu mai au răbdare în case, la oameni care se plâng de tot felul de nimicuri. Mă uit și nu îmi vine să cred că e adevărat.

În timp ce medicii, farmaciștii, polițiștii, lucrătorii comerciali de la supermarketuri, șoferii de mijloace de transport în comun și mulți alți oameni, trebuie să iasă din casă și să muncească expunându-se la riscul îmbolnăvirii, unii se plâng că trebuie să stea în casă…

Citeste in continuare

Știu că mulți părinți caută acum diverse idei de joacă și de activități care să îi țină ocupați pe copii și care să îi ajute să se dezvolte, de aceea am pus la un loc toate ideile de jocuri pe care le-am prezentat pe blog de-a lungul timpului. Sunt activități pe care le puteți face cu copii începând de la 2 ani, unele mai simple, altele mai elaborate.

Citeste in continuare

Ieri am ieșit din casă. Am coborât în fața blocului, cu mască pe față și mănuși, m-am urcat în mașină și am plecat. Nu aveam nevoie să merg nicăieri, dar aveam nevoie să văd lumina zilei, să mi se deruleze niște imagini în fața ochilor.

Citeste in continuare

Au fost odată 2 copii care au stat în casă mai multe zile. Parinții lor se jucau cu ei, dar îi mai lăsau și să se plictisească. Pentru că părinții obosesc mai repede la joacă și uneori au de făcut treburi de oameni mari: să gătească, să facă curat, să facă cumpărături sau să lucreze.

Citeste in continuare

Am doi copii plini de energie care au nevoie de mișcare ca să își consume energia. În perioada aceasta în care stăm în casă, trebuie să îmbinăm jocurile fizice cu cele statice. Colorăm, pictăm, dar au nevoie și de mișcare, de țopăială. Noi avem noroc că sub noi nu locuiește nimeni, așa că nu avem probleme cu vecinii: putem sări în voie, putem alerga sau putem să ne jucăm cu mașinuțele pe parchet.

Citeste in continuare

Este greu. Să stai în casă când primăvara îți bate la geam. Să nu îți vezi prietenii și rudele decât pe video call. Să nu știi cât durează, sau ce urmează. Dar știm că cel mai important este să stăm în casă și încercăm să facem statul acasă cât mai plăcut. 

Citeste in continuare

Mark are 5 ani și jumatate. Este atent la ce vorbim, la ce se întâmplă în casă, la ce discutăm intre noi. De coronavirus a auzit de la începutul lunii ianuarie, când a izbucnit epidemia în China. Dar atunci era acolo, era doar ceva ce vedeam la TV și părea mult departe de noi. Acum este aici și face parte din realitatea noastră, afectându-ne direct. Este normal să aibă întrebări și cel mai sănătos lucru este să le explicăm pe înțelesul lor ce se întâmplă.

Citeste in continuare

Am vrut să pun un alt titlul: Câteva gânduri la început de vacanță, dar nu pot, pentru că nu este o simplă vacanță. Nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile și cât va dura până va trece amenințarea virusului.

Ultimele zile au fost destul de ciudate: multe informații contradictorii, multe întrebări, panică, nesiguranță. Ne uităm mult la știri, stăm cu ochii pe site-urile de știri. Citim tot felul de articole, informații, știri.

Citeste in continuare

Ultimele câteva zile au fost destul de dificile, pentru că Andy a fost răcit și a stat acasă cam toată săptămâna trecută, iar în weekend nu am ieșit din casă pentru că tușea și Mark și avea nasul înfundat. Am stat în casă și ne-am ocupat de tratamente, iar în timpul ăsta a trebuit să le găsesc diverse activități care să le placă și să îi țină ocupați, ca să treacă timpul mai repede.

Pe lângă jocurile pe care le jucăm de obicei, am încercat câteva jocuri noi. O să vă povestesc astăzi despre jocurile pe care le-am încercat cu Mark, care are 5 ani și jumătate, iar într-un articol separat voi reveni cu activitățile făcute cu Andy care are 2 ani și jumătate. Unele dintre ele se suprapun, o să vă dați seama pe parcurs.

Citeste in continuare