Anca's Diary

Ziua unor părinți care merg la plajă cu doi copii este plină de adrenalină și neprevăzut. Din primul moment al zilei în care te trezești și începi să pregătești bagajul de plajă care mereu este mare și pare că ai împachetat toată casă, până în momentul în care ai băgat copiii în pat, spălați, hrăniți și pupați, totul este trăit la maximă intensitate, cu motoarele turate și atenția atent distribuită în toate cele patru zări. 

Poate că exagerezi uneori, atunci când iei la plajă cam tot ce ai putea avea nevoie, de la prosoape, creme de plajă, tricouri cu protecție UV, apă, gustări, jucării pentru plajă, colac sau aripioare pentru înot și terminând cu o carte pentru tine, pe care nu apuci măcar să o deschizi.

Poate că exagerezi atunci când le spui de 10 ori să stea cuminți să îi ungi cu cremă de plajă, să nu se mai urce cu picioarele pline de nisip pe prosop, să aibă grijă să nu își pună nisip în cap, să stea mai mult la umbră sau să își pună șapca. 

Mi-a luat ceva timp să îmi dau seama că trezitul dimineța este un obicei bun și că sunt multe motive să te trezești dimineața devreme, dar odată ce mi-a intrat în obișnuință, nu vreau să mai renunț la el.

Obiceiul acesta cu trezitul devreme dimineața l-am căpătat pe vremea când lucram în corporație. Nu îmi place să întârzii și nu îmi place să fiu pe fugă. Îmi place să am timp dimineața să beau o cafea, să mănânc micul dejun, să fac un duș, să mă îmbrac în tihnă și să nu mă grăbească nimeni. Am descoperit atunci plăcerea de a citi câteva pagini dimineața și cochetăria de a-mi bea cafeaua în liniște. Nu aveam copii și evident că aveam mai puține lucruri de făcut dimineața, dat tot îmi plăcea să mă trezesc devreme și să mă bucur un pic de câteva minute pentru mine. Uneori preferam chiar să plec devreme la birou și să ajung înaintea tuturor. Erau cele mai productive momentele ale zilei: îmi făceam planul de lucru, îmi puneam ordine în ceea ce aveam de făcut în ziua respectivă.

Dacă mă întrebai acum o lună, aș fi spus că nici nu se pune problema ca anul acesta să avem concediu la mare în timp de pandemie. Credeam că o săptămâna la părinții mei la Roman și câteva plimbări pe lângă București vor fi tot ce putem numi concediu. Dar uite că am găsit o variantă care ni s-a părut (sperăm noi) sigură și am reușit să petrecem un concediu la mare, chiar în timp de pandemie. O să vă povestesc în linii mari ce am făcut și cum am încercat să evităm cât am putut zonele aglomerate.

Am eliminat din start ideea de plecare în străinătate, pentru că nu puteam lua în calcul un zbor cu avionul, iar un drum mai lung de 6 ore cu copiii, pentru noi iese din discuție. Rămâne să vizităm plaje străine în alți ani, când totul va fi (poate) mai liniștit și mai sigur.

În anii trecuți am ales varianta de sejur all-inclusive în Turcia sau Grecia sau vacanță cu gașca de prieteni cu copii. Anul ăsta am preferat să alegem un concediu la mare în România, singuri.

Ce articole ar trebui să conțină garderoba de vară pentru a putea crea ușor ținute feminine și elegante? Anul ăsta credeam că nu o să ies din pantaloni scurți și teniși, dar mi-am dat seama că doar de mine depinde ce aleg să îmbrac. Chiar dacă nu merg la birou și lucrez încă de acasă, chiar dacă nu merg la evenimente și doar plimbările de seară cu soțul și copiii pot fi considerate mondenități, uneori aleg să mă îmbrac mai deosebit doar pentru o vizită la dentist, un drum la administrația financiară sau pentru plimbarea de duminică.

A început totul în joacă. Eu făceam ordine și Mark a venit și el să vadă ce fac. Avea cam 2 ani. Și a vrut să mă ajute. Primul impuls a fost să îi spun: “Nu, lasă că fac eu!”. Că e mic, că mai bine să se joace, că mă încurcă, că durează de 10 ori mai mult cu el printre picioarele mele. Dar pentru el era o joacă și s-a amuzat trăgând de aspiratorul mare prin casă. Nu pot spune că m-a ajutat, mai mult am muncit pe urmă, dar el era tare fericit că a făcut ceva important. Și au mai urmat și altele: făceam ordine într-un dulap din bucătărie. Și a venit și el să facă ordine. A scos tot ce a găsit acolo, le-am pus la loc 2 ore mai tîrziu, când el dormea de prânz. Apoi în ală zi a vrut să șteargă praful. I-am dat o cârpă și el ștergea în urma mea, “lustruia” cum i-am spus eu atunci. Apoi a învățat să arunce hârtii la gunoi, să mă ajute să pun hainele murdare în mașina de rufe și să apese el butonul “pornit”.