De doua zile ne rasfatam pe plaja insulei Trawangan, una din cele 3 insule Gilli, situate cam la doua ore distanta cu barca de Bali. Am venit aici pentru plaje, petreceri si scufundari. Plajele le-am bifat din prima zi. Foarte frumoase, cu nisip alb si peisaje senzationale.
Cu petrecerile nu prea am nimerit-o. Spre deosebire de Bali, cei din Gili sunt musulmani, iar acum e Ramadan, perioada in care nu se fac petreceri. Totusi, unii au gasit o solutie: silent party. Toata lumea primeste o pereche de casti si danseaza dupa muzica. Totul pare un film cu Stan si Bran daca te uiti de pe margine, dar odata ce iti pui castile totul capata sens.
Insula e foarte draguta, plina de tineri, baruri si restauranre pe plaja, un fel de Vama Veche mai exotica.
Plajele si petrecerile fiind bifate, ne-au mai ramas scufundarile. Prima lectie: cateva exercitii in piscina, invatam despre echipament si apoi mergem in mare. Pare foarte simplu cand ti se explica pe un flip chart, dar odata ce esti legat cu tot felul de tuburi si mascute si scufundat in piscina, nimic nu mai are logica.
Cred ca am fost unul din cei mai nepriceputi elevi cat am facut demonstratiile in piscina, nimic nu-mi iesea cum trebuie, imi era frica, tremuram de frig, nu stiam niciodata daca trebuie sa umflu sau sa dezumflu rucsacul. Catastrofa. Simteam clar ca n-o sa trec clasa.
Si totusi, instructorii s-au incumetat sa ma ia pe mare. Mi-au spus ca in apa va fi mult mai usor, ca tot ce trebuie sa fac este sa respir pe gura. Oricum, fiecare dintre noi aveam cate un instructor care sa ne poarte de grija.
Si iata-ne urcati pe barca, toti ceilalti pareau super profesionisti, in timp ce eu tremuram si de frig si de frica. Ajungem la Shark Point, ne echipam si sarim. Ghiciti de ce i se spune Shark Point (varful rechinilor)? Raspuns corect! Dar rechinii stau la adancimi mult mai mari, noi nu am ajuns nici pana la 10 metri.
Odata ajunsa in apa, am uitat de toate temerile din piscina, am inceput sa respir prin tub, sa egalizez presiunea cand simteam ca ma dor urechile. Nici nu mi-am dat seama cand am ajuns la 6 m adancime apoi la 9. Bineinteles, instructorul avea in permanenta grija de echipament, de presiune, ma intreba prin semne daca sunt ok. Eram deja de cateva minute la adancime, si totul era perfect.
Am inceput sa vad coralii, pesti colorati si doua testoase enorme. A fost absolut fantastic. Pesti mici albastri, altii mari si plati cu dungi albe si galbene, pestisorii portocalii si foarte multi corali senzationali. Nici nu mi-am dat seama ca am stat mai bine de jumatate de ora in apa. Am avut impresia ca au fost doar cateva minute.
Cand am fost gata sa iesim, unul din instructori a aruncat un fel de parasuta spre suprafata, care s-a ridicat si s-a umflat, spre a-i indica celui cu barca unde suntem. Ne-am ridicat usor la suprafata, si abia am asteptat sa imi scot tubul de oxigen din gura ca sa pot tipa de bucurie. Prima experienta de scufundare a fost un total succes.
Pe barca au urcat apoi si cei care facusera scufundari la 30 de metri, maestrii in scufundari. Au vazut un pui de rechin. Eu sunt foarte incantata de cele doua broaste testoase si, pestisorii draguti si colorati pe care i-am vazut. Ca in desenele animate.
Leave a Reply