Jurnalul unei gravide – despre burti si burtosi

Saptamana 26

Incep sa ii inteleg pe cei cu burta mare. Incep sa inteleg cum e sa nu te mai ajunga tricoul si sa se ridice usor pe varful burtii, incep sa inteleg cum e sa te patezi mereu pe bluza cand mananci, pentru ca orice pica din furculita se opreste pe burta, incep sa inteleg cum e sa te enervezi cand parcheaza cineva prea aproape de tine si nu mai poti iesi din masina.

Cand eram mica si vedeam cate un nene burtos pe plaja la mare, ma intrebam mereu daca reuseste sa isi vada varful piciorului (sau daca isi vede slipul). Acum imi dau seama ca e nevoie de putin efort pentru astfel de analize si constatari. Aplecatul incepe sa devina o alta operatiune complicata, iar ridicarea unui genunchi la piept e cea mai tare acrobatie pe care pot sa mi-o imaginez.

Partea cea mai neplacuta este ca in general lumea nu se poate abtine de la comentarii legate de burta. Pe langa intrebari legate de continutul ei (daca e fata sau baiat), si de momentul in care continutul ei o sa devina cetatean cu drepturi depline, intrebari pe care le gasesc perfect normale, primesc tot felul de comentarii legate de marimea burtii. Aici credeti-ma ca nu inteleg oricat de mult as reusi de ce trebuie sa facem comentarii si comparatii. Fiecare are un etalon (burta unei vecine, burta unei verisoare) in comparatie cu care burta ta este catalogata drept mare sau mica dupa caz.

Primesc mereu si complimente sincere, de la doamne care au trecut printr-o sarcina, de la domnisoare care isi doresc si ele sa aduca pe lume un copil, de la persoane cu bun simt care realizeaza ca  trec printr-un moment in care procesul de concepere a unei vieti este mai important decat aspectul fizic. Si totusi, mai sunt si comentarii care nu imi pica bine.

Incerc sa ignor de fiecare data aceste aprecieri, sa multumesc politicos atunci cand remarca primita se vrea un compliment si incerc sa o sterg repede din minte. Tot ce conteaza pentru mine acum este ceea ce spune doctorul: bebelusul este sanatos si se dezvolta normal. Burta reflecta doar in mica masura ceea ce se intampla in interiorul ei, si oricum e doar o stare temporara.