Inainte de concediul de maternitate, imi imaginam statul acasa cu un bebelus, un fel de vacanta continua si de multe ori aveam cosmaruri in care muream de plictiseala si nu stiam cu ce sa imi ocup timpul liber. Din cand in cand ma gandeam la perioada maternitatii ca la o vacanta prelungita, in care eu ma vedeam stand pe canapea cu o carte sau o revista in mana, o masca relaxanta pe fata, o cana de ceai pe masuta de langa, si doar aruncand cate un ochi spre cosuletul in care doarme pruncul.
Ma gandeam ca a sta acasa cu un bebelus e echivalent cu a nu face nimic. Si intr-un fel este. Pentru ca de dimineata pana seara sunt ocupata cu diverse activitati, incat la sfarsitul zilei constat ca nu am facut nimic dar nici nu am stat deloc. Culmea e ca ma trezesc aproape la aceeasi ora la care ma trezeam si cand ma duceam la birou, dar timpul pare cumva sa mi se scurga printre degete. Cum asa? Ei bine, nu stiu. Excluzand zilele binecuvantate in care una din cele doua bunici vin sa stea cu nepotul, programul de lucru este destul de incarcat.
Activitate de baza – alaptat. In primele saptamani de 8 pana la 10 ori, in reprize de minim jumatate de ora, maxim o ora.
Activitati secundare, dar foarte importante: schimbat scutece, spalat si sterilizat biberoane daca este cazul, linistit si adormit bebelusul.
Activitati cu scop recreativ & educativ pentru bebelus: plimbat in parc, dragalit, pupat, iubit, cantat cantece de copii, mirosit pielea fina si delicata pana ti se umplu plamanii de mirosul de bebelus. Ah, asta era o activitate recreativa pentru mama.
Activitati cu scop de supravietuire pentru mama: dus, mancat, schimbat pijamaua cu niste haine decente pentru iesit in parc.
Activitati organizatorice si administrative: spalat rufe, intins rufe la uscat, adunat rufe de la uscat, spalat vase, facut mancare, facut ordine si tot ce mai tine de intretinerea gospodariei, activitati care parca se inmultesc cand stai toata ziua acasa.
Din fericire, constati ca unele activitati pot fi imbinate armonios. De exemplu alaptatul se impaca foarte bine cu tehnologia, tot ce ai nevoie este un wi-fi si un smartphone sau o tableta… si o perna de alaptare. Astfel poti citi mailuri, stiri, bloguri, poti conversa pe what’s up cu prietenele care sunt la birou si se intreaba ce faci toata ziua acasa (mrrr….) sau cu alte mamici, poti da o cautare pe google sa citesti care sunt alimentele permise in alaptare si care sunt cele mai bune trucuri pentru adormit bebelusul sau poti citi carti in format e-book.
Acum se iau toate activitatile de mai sus, se amesteca bine, se impart pe durata unei zile si a unei nopti, si se repeta ritmic de luni pana duminica si apoi iar de la capat. Printre ele se mai adauga activitati de socializare, vizite ale prietenilor si mici escapade in care mama lasa bebelusul in grija tatalui si fuge la o manichiura sau la un tuns. De la sase luni in sus se adauga activitati de pregatit masa bebelusului, dar asta deja e un alt capitol.
Pare complicat? Ei bine nu e, pentru ca la finalul zilei atunci cand cazi franta de oboseala, desi stii ca a mai trecut inca o zi in care nu ai reusit sa faci cine stie ce activitati pe care ti le-ai propus de mult si pe care le amani la nesfarsit, te uiti la patutul in care copilul doarme cel mai linistit somn, si stii ca de fapt ceea ce ai facut in ziua respectiva conteaza enorm pentru puiul de om pe care il cresti.
Andreea says
Ai scris totul intr-o nota optimista, stai sa vezi cum e cu doi copii…eu la sfarsitul zilei sunt ,de cele mai multe ori,epuizata…dar e frumos.
Anca says
Te cred, eu uneori simt ca nu mai pot doar cu unul, dar apoi ma gandesc ca sunt mame care fac fata cu doi copii, sau care au bebelusi foarte plangaciosi sau care nu dorm deloc, asa ca incerc sa nu ma mai plang 🙂
Luiza says
:)) parca as fi scris eu postarea asta. Programul meu e identic
Corina says
va rog eu, nu tineti langa voi dispozitive wi-fi in timp ce alaptati. Sau macar inchideti wi-fi ul si uitati-va la ceva offline… Daca pui la socoteala ca un copil petrece multe ore la san, sa ii tii atat de aproape de capul lui antenele respective si atat de mult timp, nu cred ca e prea bine. Nu sunt alarmista, imi dau seama ca nu ne putem feri de orice, dar unde se poate, feriti-va copiii, mai ales cei nou-nascuti.