Mark s-a nascut cu o greutate mica, datorita unei restrictii de crestere intrauterina: 2,450 kg la nastere, mai putin decat o sticla de Coca – Cola la promotie. Nu am perceput faptul ca e mic, era al meu si era perfect. L-am iubit din prima secunda in care i-am auzit tipatul puternic, si am plans de emotie atunci cand s-a linistit la auzul vocii mele. Prima atingere a pielii lui m-a lasat fara cuvinte. Nu credeam ca exista pe lume ceva atat de catifelat, de moale si placut. Ireal de catifelata, si inca usor calduta. Mi-a fost adus si asezat la san destul de repede, si atunci s-a produs magia: gurita lui stia sa caute lichidul care avea sa il hraneasca. Si atunci am plans pentru a doua oara: alaptam. Corpul meu prindea super-puteri. Prima super-putere a fost aceea de a concepe si de a aduce pe lume un copil. A doua, aceea de a-l hrani.
Si astfel am pornit la drum impreuna: el la sanul meu, eu la capul lui. A stat cu mine tot timpul cat am stat in spital, si am refuzat sa i se administreze lapte praf. Micutul meu stia ce avea de facut, iar corpul meu raspundea. Am plecat acasa, am continuat alaptarea la cerere, ori de cate ori ii era foame, dar uneori adormea la san dupa cateva inghitituri, iar seara parea ca nu se satura si era mereu agitat. Din jur primeam sfaturi contridactorii, nu stiam ce sa cred. Am chemat un consultant in alaptare care m-a asigurat ca e bine ce fac, si am continuat sa alaptez. Medicul pediatru era nemultumit: copilul lua putin in greutate, imi sugera sa fac ceva. Mark era in continuare foarte mic, nu avea putere sa traga suficient de tare astfel incat sa stimuleze lactatia si sa se hraneasca bine. Refuzam sa ii dau lapte praf, stiam eu de la cursul de alaptare ca orice lingurita de lapte praf duce copilul mai departe de sanul mamei. Trebuia sa gasesc o alta alternativa. Am cumparat toate medicamentele galactofore de care auzisem, eram in stare sa mananc numai ovaz si alte alimente minune pentru lactatie, dar tot nu parea suficient.
Medicul a venit cu o noua propunere: sa imi cumpar o pompa de san pe care sa o folosesc pentru stimularea lactatiei. Avusesem deja o experienta neplacuta cu o pompa cunoscuta pe piata ca fiind cea mai buna, care pentru mine a fost foarte dureroasa, si nu mai voiam sa aud de asa ceva. Si totusi copilul avea nevoie de mai mult lapte.
In sufletul si in mintea mea se dadea o lupta: nu voiam sa ii dau copilul lapte praf, faceam tot ceea ce stiam de la cursul de alaptare, si totusi ceva nu functiona. Nu intelegeam de ce daca pun copilul la san nu produc suficient lapte pentru el. De ce super-puterile ma paraseau?Nu cred ca va imaginati drama care se produce in sufletul unei mame atunci cand nu isi poate hrani copilul, nu cred ca stiti cata gelozie poate simti fata de un biberon o mama care nu produce suficient lapte. Natura ne inzestreaza cu multe calitati, dar uneori mai da si gres. Copilul avea trei spatamani si lua foarte putin in greutate, trebuia sa fac ceva.
Am acceptat cu greu propunerea sotului meu. Dupa ce a facut un studiu pe internet si a citit zeci de review-uri, mi-a propus sa incerc un model de pompa de san, cu care garanta el ca nu voi mai simti dureri. Am acceptat, si iata ca dupa cateva zile a aparut in sufrageria nostra un nou gadget. Nu mai vazusem asa ceva: era frumoasa, avea butoane si era ….dubla. Am asteptat cu teama langa sterilizator, dorindu-mi parca sa dureze cat mai mult sterilizarea, si sa aman momentul in care trebuia sa o incerc. Imi era inca teama. Impresia negativa lasata de prima pompa era inca puternica.
Intr-un final, mi-am luat inima in dinti si am incercat. Atunci am inteles si ce era cu toate butoanele alea: puteam sa reglez eu puterea de vacuum de la mic la mare, astfel incat sa nu ma doara. Am folosit intai functia de stimulare a lactatiei, iar apoi cand a inceput laptele sa curga, am comutat pe functia de extragere. Nu am reusit sa scot foarte mult. Tocmai alaptasem, si in 10 minute abia am scos 10 – 15 ml. Dar cel mai important a fost faptul ca nu m-a durut si am prins curaj. Am folosit pompa o perioada lunga de timp dupa fiecare alaptare cate 10 minute. Faptul ca era dubla ma ajuta sa economisesc mult timp. 10 minute erau 10 minute, nu 20. In primele zile scoteam foarte putin, si pastram cu mare grija fiecare picatura ca sa il hranesc pe cel mic. Dupa cateva zile am vazut ca incepuse sa imi creasca lactatia: simteam asta cand manca Mark si o vedeam atunci cand foloseam pompa pentru extragerea laptelui. Nu ma durea nimic, nu facusem rani, nu simteam nici un disconfort si chiar incepuse sa imi placa.
Pompam noaptea dupa alaptare, chiar in dormitor. Mark dormea in patut, sotul in stanga langa mine. Faptul ca era super silentioasa ma ajuta foarte mult. Nu trebuia nici sa aprind lumina, pentru ca avea un mic bec care lumina exact atat cat sa vad butoanele atunci cand o porneam.
Dupa ceva timp mi-am dat seama ca imi ofera si putina independenta. Aveam mereu in frigider putin lapte, astfel incat puteam sa plec de-acasa fara sa imi fie frica ca o sa planga copilul de foame. Nu am ajuns niciodata sa stochez lapte in congelator, abia imi ajungea putinul pe care il aveam, dar copilul incepuse sa ia in greutate. Nu am mai avut o problema sa suplimentez cu lapte praf, dar am reusit sa minimizez cantitatea. Nu mai eram geloasa pe biberon, nu imi mai era frica ca imi pierd super-puterile.
Mark are acum 7 luni si jumatate, am inceput diversificarea dar inca il alaptez. Il alaptez si folosesc pompa de san atunci cand am nevoie. Imi place pentru ca este eficienta si reusesc sa scot foarte repede laptele, m-a ajutat sa imi cresc lactatia si toate astea fara durere. La inceput nu prea intelegeam de ce o pompa care are 12 nivele de reglaj e mai delicata decat una care are 2 sau 3 nivele de reglaj. Apoi am inteles: mai multe nivele inseamna flexibilitate mai mare. Cu 3 nivele, fie nu scoteam laptele, fie ma durea. Apoi e poveste cu pompa simpla versus pompa dubla. Nu intelegeam de ce as lua o pompa dubla: stateam acasa cu copilul si credeam ca o sa am tot timpul din lume. Mai tarziu am inteles ca nu e asa: fiecare minut conteaza, si nu vad de ce ar vrea cineva sa piarda vremea pompand pe rand la cate un san.
Modelul de pompa pe care l-am folosit este Spectra S2, o pompa electrica dubla, de tip Hospital Grade, dar care are un pret absolut rezonabil.
Sfat catre viitoarele mamici: aveti grija cand alegeti o pompa de san, pentru ca de ea poate depinde succesul alaptarii. Mai bine investiti intr-un model de buna calitate, cu multe nivele de reglaj si functii care va fac viata mai usoara, decat sa dati banii pe lapte praf. E o investitie in sanatatea copilului vostru.
Pentru voi cum a decurs alaptarea? Ce probleme ati întâmpinat?


Eu nu am patit sa nu ia in greutate bine desi uneori imi simteam sanii vlaguiti. Ma bucur ca nu te-ai lasat si ca ai scris despre asta, poate cineva o sa alapteze datorita tie
Doamne, Anca, parca ai scris pe sufletul meu! Sunt exact trairile mele! Pompa este minunata! Suntem pe drumul cel bun!
Ma bucur ca merge bine alaptarea! Te imbratisez!