Nu am mai plecat până acum într-o vacanță last minute, dar când am văzut că mai e puțin și trece vara, m-a apucat o criză de panică că nici anul ăsta nu văd Grecia, și am început să îmi bat la cap consortul să caute repede-repede ceva undeva să plecăm și noi în vacanță.
După primele căutări, eram convinși că o să plătim o avere pentru că nu ne-am organizat din timp, și că singura șansă este să mergem la un hotel all inclusive, împreună cu mulți alți români și cu și mai mulți ruși. Eu la all inclusive am fost o singură dată și am zis că până nu ajung la pensie, nu mai aleg o astfel de variantă. Mai mult, bucătăria grecească este atât de minunată, încât e păcat să mănânci șapte zile la același restaurant.
Din fericire, am avut norocul să găsim ceva pe gustul nostru: o camera într-o vilă drăguță, într-un sat mic din Creta. Am avut și norocul să găsim bilet de avion la prețul de 125 euro/ persoană. Asta da last minute.
Despre Creta știam doar ce este cel mai important: că este o insula din Grecia, deci vacanța noastră vea să fie minunată.
Și exact așa a fost.
Am stat in Koutouloufari, un sat mic din apropiere de Hersonisos. Nu era foarte aproape de plajă, dar asta nu a fost o problemă pentru noi, pentru că am închiriat un ATV și în fiecare zi am fost la o altă plajă. În plus, vila la care am stat avea piscină, așa că puteam să facem baie și să ne răcorim ori de câte ori aveam chef.
Sătucul ăsta era atât de frumos și de pitoresc, încât ne-am simțit ca într-o poveste. Căsuțe mici, albe, curate, cu porți albastre, multe taverene cu mâncare minunată, câteva magazine extreme de cochete și drăguțe, si multă liniște. Hersonisos este o stațiune destul de mare și de aglomerată, și m-am bucurat că nu am stat în mijlocul nebuniei de acolo. Din Hersonisos până Koutoulufari făceam zece minute de mers de jos, dar distanța asta era suficientă cât să ne ducă departe de ceea ce înseamnă comercial și aglomerat.
Din sătucul nostru, drumul ducea în sus pe deal spre alte sate, la fel de frumoase și liniștite, dispuse la mica distanță unul de altul, astfel încât nu era prea greu să luăm prânzul la două sate mai încolo și apoi să ne întoarcem pe jos pentru un somn de prânz.
Iar seara, ei bine seara începea atmosfera cu adevărat pitorească. Lumea ieșea la plimbare, iar proprietarii de taverne nu știau ce să facă să atragă mai frumos clienții: fructe și desert din partea casei, cadouri pentru copii, raki la finalul mesei, dar mai ales mâncare bună și atmosferă caldă și prietenească.
Deși Koutouloufari e mai mic decât o stradă dintr-un oraș de provincie, în total sunt 42 de taverne și cafenele menționate în TripAdisor. Nici dacă am fi vrut să mâncăm doar acolo nu am fi reușit. Am bifat în schimb câteva din cele mai bine cotate:
- The Alchemist – mie mi-a plăcut cel mai mult caracatița la grătar: moale, suculentă și cu un sos demențial de lămâie. Am mâncat caracatiță la grătar in multe locuri, dar rețeta lor a fost de departe cea mai bună.
- Oniro – un țzațzichi minunat și un miel la cuptor cum nu am mâncat în viața mea. Iar proprietara, Eleni, o minunăție de femeie, care știe să creeze o atmosferă plăcută. Ea este cea care ia comanda, schimbă câteva vorbe cu fecare client, are mereu câte un mic cadou pentru copii și un zâmbet cald pentru toată lumea.
- Atrium – un bar extrem de drăguț, minunat pentru un cocktail seara după cină.
Am mai încercat: Laini, Mezes, Beijing to Bali – Indonesian și chinezesc, Rouga tou mpaoula, și toate au fost minunate.
Vila la care am stat aparține unui cuplu tânăr de greci, și sunt extreme de amabili și drăguți, am povestit multe cu ei seara la bar, ne-au ajutat cu multe informații legate de plaje și obiective turistice, și au fost niște gazde minunate. În fiecare sâmbătă seara organizează câte o petrecere la barul de lângă piscină cu mâncare tradițională gătită de ei. Noi am fost la seara la souvlaki și pe lână minunatele frigărui am mâncat un tzatzichi extraordinar de bun.
Ne-a plăcut foaret mult în Koutouloufari, și ne-am simțit minunat în Creta. În postările viitoare vă voi povesti ce am vizitat și ce am văzut în cele câteva zile cât am stat acolo.
Sunt curioasă, câți dintre voi sunteți fani Grecia?