Suntem mulți. Populația globului numără în prezent 7,5 miliarde de suflete. Paradoxal, sunt zone ale globului unde încă se moare de foame după cum sunt zone ale globului unde risipa alimentară se măsoară în cifre de ordinul zecilor de tone de mâncare aruncată.
Rata obezității atât la adulți cât și la copii este în creștere. Mâncarea în țările civilizate se bazează de multe ori pe rețete preparate în laborator astfel încât prin adăugarea unor substanțe, creierul să perceapă alte gusturi, de zeci de ori mai intense și mai plăcute față de gustul natural.
În viteza cu care ne trăim viețile, cititul etichetelor atunci când facem cumpărături poate părea o pierdere de timp, dar vă asigur că nu este așa. Este un gest mic, care ne poate ajuta să prevenim apariția anumitor afecțiuni: obezitate, diabetul zaharat, hipertensiune, boli cardiovasculare etc.
Substanțele care se adaugă în mâncare au rolul de a colora, a îndulci, a conserva. Alimentele trebuie să arate bine, să reziste mult la raft, să aibă un gust bun, să ne facă să revenim după ele. Toate sunt aprobate de către autoritățile responsabile, pentru Europa aceasta este EFSA (European Food Safety Authority), însă există studii independente, desfășurate de medici sau cercetători care confirmă că există legături între consumul unor astfel de substanțe (aditivi) pe termen lung și apariția diferitelor boli.
Cu toate că sunt mulți aditivi, o să enumăr doar trei dintre ei astăzi, cei de care este bine să ne ferim cât de mult putem.
- Zaharurile. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, un adult ar trebui să consume 5-6 lingurițe de zaharuri pe zi iar un copil 3-4. Zaharurile se găsesc adăugate în alimente sub diferite denumiri, de la zahăr la dextroză, lactoză, fructoză, sirop de porumb, sirop de grâu, miere etc. Este foarte simplu să ajungem să depășim dozele recomandate, pentru că acești îndulcitori se găsesc în aproape toate produsele, de la pâine, la mezeluri și lactate. Rolul lor este evident: dau un gust bun, frăgezesc alimentele, au rol de conservare. În timp însă, creează dependență iar excesul poate provoca dezechilibre atât la nivel fizic cât și psihic: dezechilibre metabolice, stări de euforie urmate de depresie, schimbări comportamentale.
- Glutamatul de sodiu este un potentiator de gust, ne face să percepem alimentul pe care îl mâncăm că fiind foarte bun, lucru care s-ar putea să nu fie întotdeauna aşa. În plus, creează dependenţă faţă de gustul respectiv. Este ingredientul care se află la loc de cinste in produsele de tip fast food și nu numai, îl găsim în mezeluri, iaurturi, dulciuri procesate.
- Nitritul de sodiu are rol de conservare și oferă cărnii culoarea aceea “minunat” de roz. Există studii care îl leagă de apariţia cancerului (la temperaturi mari sau în mediu acid cum este cel din stomac, nitritul de sodiu se transformă în nitrozamină, substanţă cancerigenă) dar se pare că acestea nu sunt suficiente încă pentru a dermina interzicerea utilizării acestui aditiv. Organizatia Mondială a Sănătăţii susţine că femeile însărcinate şi bebeluşii nu ar trebui să consume deloc produse care conţin nitrit de sodiu. Cantitatea acceptată de către autoritățile din domeniu este de 0,06 mg/kg corp.
Eu cred că este important să citim etichetele, să alegem produsele cu cât mai puține ingrediente, să ne întoarcem la gătitul acasă cum făceau și părinții noștri, pentru că toate aceste gesturi mici contează mult pentru sănătatea noastră dar mai ales a copiilor noștri.
Articolul este scris de Andreea-Carmen Radu, Consilier nutriție. Blogger pe www.carmenradu.ro și Ambasador Food Revolution by Jamie Oliver.
Ea a inițiat o Campanie de Conștientizare a ingredientelor, iar ultimul ei articol, îl puteți citi aici: http://carmenradu.ro/nutritie-eu-si-copilul-meu/cat-de-curate-sunt-etichetele-curate/
Leave a Reply