Încă dinainte de prima naștere, îmi era foarte clar că eu îmi voi alăpta copilul. Laptele praf nu intra în discuție, de aceea nici nu am cumpărat biberoane. Trei săptămâni mai târziu, după multe ore de nesomn, alăptat la cerere, băut ceai de stimulare a lactației, copilul meu luase foarte puțin în greutate (și asta era o problemă mare în cazul lui, pentru că avusese o greutate foarte mică la naștere și trebuia să recupereze).
Am apelat la un consilier în alăptare, dar soluțiile oferite nu păreau să dea rezultate, așa că am mai cerut o părere. A doua oară am cerut părerea unui doctor pediatru care are atestat IBCLC (International Board Certified Lactation Consultant) pentru consiliere in alăptare. Concluzia medicului a fost una pe care eu o intuiam deja de câteva zile: aveam prea puțin lapte. Copilul se hrănea, dar nu suficient încât să ia în greutate. Statistic sunt foarte puține mame care nu produc suficient lapte pentru copii lor, și eu eram una dintre ele. Explicații puteau fi multe: copilul era mic și nu avea putere să tragă astfel încât să stimuleze suficient lactația, adormea la sân datorită căldurii, sau pur și simplu corpul meu nu producea suficient. Ceea ce pentru altă mamă ar fi trecut drept o problemă minoră, mie mi-a picat fix ca o lovitură în moalele capului. Simțeam că am eșuat în a fi o mamă bună. Nu îmi puteam hrăni copilul și asta pentru mine era cea mai mare durere pe care puteam să o resimt atunci.
Din fericire, doamna doctor pediatru la care apelasem pentru a doua opinie, a știut exact cum să îmi vorbească astfel încât să nu o iau ca pe un eșec total. Faptul că lactația era instalată și copilul avea o bază de hrană, era cel mai important lucru. Și tot ea mi-a oferit și soluții și m-a învățat ce trebuie să fac ca să pot crește cantitatea de lapte matern.
Au urmat câteva săptămâni de muncă, în care i-am urmat sfaturile cu strictețe, pentru că nimic nu era mai important pentru mine atunci, decât să îmi hrănesc bebelușul cu laptele meu. Nu voiam să cedez în favoarea laptelui praf, nu voiam să predau armele și să pierd bătălia. Am suplimentat cu lapte praf pentru a-l hrăni corespunzător, dar voiam să diminuez cât mai mult cantitatea de lapte praf și să cresc cât mai mult cantitatea de lapte matern. Nu puteam să las copilul flămând, dar nici nu voiam să cedez în fața biberonului.
După câteva zile am văzut o ușoară creștere a cantității de lapte matern, iar după două săptămâni, situația se îmbunătățise simțitor. Am continuat să caut cât mai multe soluții pentru stimularea lactației și nu am renunțat la luptă.
La al doilea copil, startul a fost mult mai bun, atașarea corectă din prima clipă, iar experiența mea anterioară m-a ajutat să fiu mult mai vigilentă la semnele care puteau indica lactație insuficientă. O perioadă a fost bine, dar la primul semn de stres și oboseală, am simțit că pierd din nou teren și cantitatea de lapte scădea. De data asta am știut imediat ce trebuie să fac și am reluat pas cu pas tot ce aplicasem la primul copil.
Iată care au fost cele 5 metode pe care le-am aplicat de fiecare data cu succes:
Am pus copilul la sân cât mai des
Este cea mai bună metodă de stimulare a lactației, încă din prima zi. Alăptarea la cerere înseamnă să pui copilul la sân ori de cate ori îi este foame, chiar dacă asta presupune să nu faci nimic altceva toată ziua. În primele săptămâni este chiar esențial, până se reglează cantitatea de lapte.
Am folosit o pompă de sân
Lactația functionează pe principiul cerere-ofertă. Cu cât este mai mare cererea, cu atât corpul va încerca să producă mai mult. De aceea, pompa de sân folosită după alăptare, m-a ajutat să cresc în timp cantitatea de lapte produsă. Pentru eficiență, eu folosesc o pompă de sân dublă, Spectra S2, timp de 10 minute după fiecare alăptare. Scopul este să simulez o cerere crescută, pentru a determina corpul să producă mai mult. Cam în 3-4 zile după folosire intensă, încep să se vadă rezultatele.
Beau multe lichide
Hidratarea este foarte importantă atunci când alăptezi și de aceea beau multe ceaiuri. Cele mai bune plante pentru stimularea lactației sunt: chimen, anasons, schinduff, semințe de fenicul. Le-am încercat pe toate, fie că este vorba despre combinații de plante gata pregătite, cum sunt ceaiurile de la Fares sau cel de la Ukko, sau am cumpărat separat plante pentru ceai și le-am combinat eu. Nu pot să spun că unele au fost mai eficiente decât altele, dar am simțit nevoia să le alternez pentru varietatea gusturilor.
Folosesc suplimente alimentare
Suplimentele alimentare din plante care stimulează lactația sunt de mare ajutor atunci când vă confruntați cu lactație scăzută. Eu am folosit mult timp MoreMilk plus și pastilele de la Secom și au fost excepționale. După câteva luni însă, corpul meu începuse să se obișnuiașcă cu ele și am avut senzația că nu mai aveau același efect. De curând am descoperit Lactil și chiar am simțit o îmbunătățire, dar le iau în continuare în paralel cu pastilele de la MoreMilk plus.
Odihna
Să te odihneși și să dormi bine, pare desprins din alt film atunci când ai un bebeluș mic, sau când ai doi copii, așa cum este cazul meu. Dar am observat că atunci când reușesc să dorm bine și sunt relaxată, bebelușul se satură mai repede. Iar atunci când sunt obosită și stresată, să vezi plâns de foame!
Știu că multe mame se plâng de faptul că nu au suficient lapte pentru copilul lor și cedează atunci când văd că bebelușul plânge mereu și doarme foarte puțin. Sfatul meu este să nu săriți imediat pe cutia de lapte praf și să cereți sfatul unui consultant în alăptare care vă poate ajuta cu sfaturi și vă poate oferi soluții potrivite pentru problema pe care o aveți.
P.S.: Nu uitați că bebelușii plâng și din alte motive, nu doar de foame!
Leave a Reply