Ideea Campaniei Born Abroad mi-a venit la puțin timp după ce am născut cel de-al doilea băiețel. Am multe prietene care locuiesc și au născut în străinătate și care mi-au povestit cum a fost în cazul lor, care sunt condițiile din spitale, cum se poartă personalul medical, care este rata nașterilor prin cezariană și cât de mult este încurajată alăptarea în țările în care locuiesc ele acum. Am adunat aceste povești într-o serie de 12 povești, pe care le-am prezentat pe parcursul a patru luni. Sunt povești emoționante, din toate colțurile lumii: Canada, Austria, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Luxemburg, Suedia, Danemarca, Irlanda, Franța, Israel.
Archives for March 2018
Clipe de recunoștință
Dacă m-ar întreba cineva cum au fost ultimele două, trei luni, “grele” este primul răspuns care mi-ar veni în minte: copii au fost bolnavi, am fost și eu bolnavă, am stat mult în casă, afară a fost frig și nu am putut ieși aproape deloc din casă. Dacă mă uit pe ceea ce mi-am notat despre fiecare zi din acest an, constat că nu a fost chiar așa. Pentru că oricât de grele ar fi fost aceste zile, mereu s-a întâmplat câte ceva frumos, mereu a fost un câte un lucru mărunt care m-a făcut să zâmbesc.
Și mamele au dreptul să fie cochete
Statul acasă cu copilul poate fi deprimant, de dimineață până seara schimbi scurece, alăptezi, speli și calci haine, faci mâncare și te joci cu copiii. În cel mai fericit caz faci o plimbare cu copilul sau mergi până la supermarket. Dacă ai 2 copii, lucrurile se complică și mai mult. Probabil de asta toată lumea are impresia că o mamă care are doi copii și stă acasă, trebuie să fie neîngrijită.
O pereche de blugi, un hanorac și tenisi. Un elastic de păr prins în vârful capului și gata.
Born Abroad – Nașterea în Israel
“Am avut o sarcină plină de surprize nu tocmai plăcute, dar din fericire majoritate au fost alarme false. La fiecare ecografie apărea ceva care trebuia monitorizat, mereu mai apărea ceva ce nu era în parametrii optimi și cred că am făcut cele mai multe ecografii pe care le poate face o gravidă.” Așa își începe povestea prietena mea care a născut în Israel. Și este una dintre cele mai vesele, haioase și optimiste persoane pe care o cunosc. Probabil toate acestea au ajutat-o să treacă peste toate problemele din sarcină și să aducă pe lume un băiețel perfect sănătos.
Sarcina ei nu a fost una ușoară. Travaliul, nici atât dar a trecut cu bine peste toate și acum se bucură de puiul ei și de perioada frumoasă a maternității.
Organizarea casei în prag de primăvară
Începutul primăverii mi s-a părut momentul perfect pentru a face curățenie în dulapuri: să scap de tot ceea ce nu folosim, să dau un aer mai aerisit spațiului în care locuim.
Deși ne-am mutat de mai puțin de un an în casa în care locuim acum și am făcut atunci o triere amănunțită a lucrurilor pe care le-am adus cu noi, rămân uimită să constat câte nimicuri s-au acumulat de atunci și până acum. Și daca la început aveam rafturi care erau aproape nefolosite, acum câteva zile am avut surpriza să constat că majoritatea dulapurilor sunt pline ochi.
Cum să distrezi un bebeluș?
Dupa cum știți cu toții, bebelușii sunt niște omuleți tare serioși, echilibrați și cu capul pe umeri, care zâmbesc rar și râd și mai rar. Dar când râd, topesc pe toată lumea cu zâmbetele lor.
Chicotelile lor umplu casa de bucurie. Glasurile lor vesele se rostogolesc în aer și intră peste tot, îți inundă fiecare por până ajung la inimă și o umplu de dragoste și fericire. Atunci cănd vreau să îmi iau doza de bucurie (adică în fiecare zi mai exact), când nici ciocolata sau înghețata nu reușesc să mă binedispună, apelez la cel mai sigur tratament antistres: o porție de râs cu bebelușul.
Cum să le spunem NU copiilor, fără să spunem “NU”
Nu mai sări! Nu pune mâna! Nu umba acolo! Nu trage de ușa aia! Nu băga mașinuta acolo! Nu îl trage pe fratele tău de mânuță! Nu arunca mâncarea pe jos! Nu colora pe covor!
În unele zile, aveam senzația că a fi parinte este echivalent cu a fi un arbitru de tușă care scoate fluierul la fiecare mișcare greșită. Si mă enervam, și eram supărată, că vezi Doamne, nu mă mai înțelegeam cu copilul. Dar cel mai tare începuse să mă enerveze faptul că mereu îi interziceam ceva copilului și toate îndemnurile mele începeau cu “NU” sau conțineau o interdicție.
Cum e sa ai varicelă la maturitate
“Eu nu am avut niciuna din bolile copilăriei!” Cam așa mă lăudam eu până acum o săptămână! Nu știam atunci că peste câteva ore, avea să mă dărâme “varicela”, luată de la Mark.
“Mama!” – cel mai frumos mod în care mă poate striga cineva
“Mami mi-e foame! Mami, mi-e sete! Mami, uite ce am construit! Mami, vreau în brațe! Mami, am desenat asta pentru tine! Mami, unde ești? Mami, ce faci acolo? Mami, vino aici! ” cântecul pe care îl aude o mamă în fiecare zi!
Uneori mă simt copleșită și nu știu cum să mă împart, la care “Mami!” să răspund întâi, uneori am impresia că brațele mele sunt prea mici ca să îi cuprindă pe amândoi, că timpul e prea puțin ca să îl împart la doi. Dar îmi dau seama că de fapt este un privilegiu. Acela de a fi mamă a doi copii minunați, sănătoși și veseli.
Alimentația înseamnă dragoste și respect. Principiile autodiversificării prezentate de Dr Mihaela Niță
Am început diversificarea cu cel mic de o săptămână, diversificare clasică așa cum am procedat și cu Mark. De data asta, cu mult mai multă relaxare decât data trecută, cu mult mai multă deschidere și cu infinit mai multă răbdare. Nu mi-am mai propus să bifez scheme de diversificare, nu mi-am mai propus să bifez cantități, ci să obsev mai mult și să îl las pe el să dicteze ritmul.
Nu am luat din start în calcul varianta autodiversificării pentru că nu mă simt pregătită, dar după ce am văzut că este mai tentat să pună mâna pe mâncare și să o ducă el la gură, decât să deschidă gura la linguriță, mă gândesc serios să încerc și această variată.