Dupa cum știți cu toții, bebelușii sunt niște omuleți tare serioși, echilibrați și cu capul pe umeri, care zâmbesc rar și râd și mai rar. Dar când râd, topesc pe toată lumea cu zâmbetele lor.
Chicotelile lor umplu casa de bucurie. Glasurile lor vesele se rostogolesc în aer și intră peste tot, îți inundă fiecare por până ajung la inimă și o umplu de dragoste și fericire. Atunci cănd vreau să îmi iau doza de bucurie (adică în fiecare zi mai exact), când nici ciocolata sau înghețata nu reușesc să mă binedispună, apelez la cel mai sigur tratament antistres: o porție de râs cu bebelușul.
Dar cum omulețul nostru e serios și nu se dedă la râsete și chicoteli cu una cu două, am creat o întreagă strategie în care am inclus și câteva ghidușii ca sa îl fac să radă de i se cutremură tot corpul:
- Stau cu spatele la el și mă întorc brusc. Prima reacție este să se sperie. Rămâne nemișcat, fixându-mă cu ochișorii măriți. Dacă eu încep să râd și îi spun pe un ton glumeț “Ce faci, măi aici?” sau “Te-am prins! Spune repede ce făceai”, începe să râdă de parcă ar asista la cel mai bun stand-up comedy.
- Punga care foșnește. Îi dau o pungă (îl fascinează pungile ceva nemaivăzut) și îl las să o fosneasca. Apoi încep să trag de ea ca și cum aș vrea să i-o iau. Și tragem amândoi de punga care foșnește, iar el se amuză copios. Atenție însă la pungi! Nu lăsați copiii nesupravegheați cu pungi în preajmă, pentru că au mare risc de sufocare.
- Dansul mamei cangur. Se pune bebelușul în sistemul de purtare și se execută mișcări haioase de dans pe ritm de muzică. Se vor binedispune instantaneu atât mama cât și bebelușul.
- Picamărul. Se ține copilul în brațe sau în sistem și se imită mișcările unei picamăr, insoțit de imitarea zgomotului. După câteva secunde ne oprim brusc. Apoi se repetă. Mare distracție, mare.
- Se cheama fratele mai mare în ajutor. Acesta poate să faca orice: sărit în pat, alergat în jurul patului, cântat, dansat. Orice acțiune de de-a lui, provoacă amuzamentul bebelușului.
- Balonul. Știu că baloanele sunt periculoase pentru bebeluși și copii mici (bucățile rezultate din spargerea unui balon prezintă pericol de înec), dar nu și pentru părinți. Care se pot juca cu un balon minute în șir în fața bebelușului, aruncându-l în sus și fără să îl lase să cada pe podea. Da recunosc, mie imi place mult jocul șsta și mă binedispune. Iar pe el îl distrează foarte tare.
- Atacul gâdilicilor. Se folosesc cele 10 degete de la cele două mâini din dotare pentru a gâdili bebelușul. Atenție totuși să nu exagerați. Dați-i timp să respire între două sesiuni de gâdilit și nu mențineți foarte mult durata acestuia. Gădilitul poate fi foarte periculos dacă copilul nu mai are timp să respire între două reprize de gâdilit.
- Cucu-bau. Se pune o cârpă pe capul bebelușului: body, bluziță, bavețică, etc. O ridicați usor și: “Cucu-bau!” Succes garantat. Puteți să repetați și de 100 de ori, nu o să se plictisească. Pentru o mică variațiune, puneți cârpa pe capul vostru. Efect garantat!
- Avionul. Ma întind pe spate în pat și ridic bebelușul cu mâinile în aer și îl susțin să zboare. Însoțesc zborul de sunete specifice sau vorbesc ca și cum aș fi căpitanul sau o stewardesă care anunță decolarea/ aterizarea. Cand am obosit, ridic genunchii și îl sprijin pe picioare ca să pot prelungi jocul. Uneori în timpul zborurilor avem parte de turbulențe care cresc și mai mult nivelul de distracție.
- Călărețul. Mă așez pe pat, cu spatele sprijinit pe o pernă și genunchii ridicați. Îl așez cu fundulețul pe burta mea, cu fața la mine și pornim la galop. Eu sunt căluțul și el călărețul. Se repetă până când vă amorțește burta de la atâta călărit.
Cam astea sunt câteva din variantele noastre de distrat și amuzat bebelușul. Tati mai are o serie de aruncări în aer, dar astfel de jocuri sunt doar pentru cei puternici care pot să arunce în aer și să prindă bebeluși de 7-8 kilograme sau un băiețel de 13-14 kilograme.
Voi cum vă distrați? Care sunt cele mai amuzante jocuri ale voastre?
Foarte interesant articolul. Multumesc