Drumurile noastre cu mașina au devenit mult mai interesante de când Mark vorbește și ne întreabă tot felul de lucruri. Deși uneori ne este greu să ne concentrăm simultan la trafic și la întrebările lui, încercăm de fiecare data să îi răspundem și să conversăm cu el atunci când și el are chef să facem asta.
Drumul de la grădiniță până acasă este cel mai bun prilej să aflu ce a făcut, să îi povestesc ce vom face în seara respectivă sau pur și simplu să vorbim despre lucruri care îl preocupă pe el.
Pănă de curând, toate întrebările care se auzeau de pe bancheta din spate, îmi erau adresate mie sau soțului. De curând însă, s-a produs o mică schimbare.
Zilele trecute, după ce l-am luat de la grădiniță, m-am trezit în mijlocul unei intersecții blocate din cauza semafoarelor care nu funcționau și a șoferilor care încercau să “se bage” cumva și să își facă loc să treacă. În timp ce mă concentram la ceea ce se întâmpla în trafic, am auzit vocea lui Mark, care spunea ceva. Din cauza claxoanelor, nu am înțeles foarte bine ce zice, dar l-am rugat să aibe răbdare până trecem de intersecție și mă voi putea concentra la el.
– Nu mami, eu vorbeam cu Andy!
Cel mic este aproape mereu cu noi în mașină, dar el este un fel de partener tăcut de drum, adică ascultă și uneori doar chiuie sau plânge, după cum ne este norocul. În ziua aceea devenise deodată partener de conversație pentru Mark.
– Uite ăsta cu roșu se bagă în față! Mai e unul cu bicicleta care face….nu știu ce face! Uite și o mașină de gunoi, și un taxi…..
Din spate se auzea un chiuit de bebeluș fericit că este băgat în seamă.
Cel mic stă cu spatele la sensul de mers, cel mare cu fața, așa că își luase rolul de comentator de trafic și îl informa pe cel mic despre cum se desfășura circulația.
Am trecut de intersecție și mă gândeam dacă ar trebui să intru și eu în conversație sau să îi las pe ei să discute în continuare:
-Uite tramvaiul, Andy! Asta nu știu unde merge, dar mai e un tramvai cu care ma duc cu Maia (bunica) în parc. Odată de mult am stat și am așteptat și nu a venit tramvaiul și nu ne-am mai dus în parc, am mers și ne-am jucat la locul de joacă, acolo aproape. Mie îmi place în parc că e nisip și merg cu bici, dar și la locul de joacă e bine.
– Mami, vrea și Andy în parc cu tramvaiul!
– Așa ți-a spus ție, puiule?
– Daaa, a zis că vrea să mergă cu mine și cu Maia în parcul Tineretului cu tramvaiul!
Auzisem eu de șoferi discreți care află câte în lună și în stele în timp ce își conduc clienții la destinație, dar nu credeam că voi deveni unul! Se pare că tocmai am deschis seria unor dezvăluiri foarte interesante. Trebuie doar să conduc în liniște și să stau cu urechile ciulite!
Sursă foto: Photo by Mikes Photos from Pexels
Leave a Reply