5 motive pentru care se trezesc bebelușii noaptea în primul an de viață

Cei mai mulți părinți pe care îi cunosc se plâng că nu le dorm copiii noaptea, în special cei foarte mici. Fiecare dă vina pe ceva: colici, erupții dentare. Toate sunt responsabile de trezirile dese ale bebelușilor, dar nu sunt singurele motive. Regresiile de somn, salturile mentale, puseele de creștere contribuie și ele la un somn agitat și la treziri dese.

Despre toate aceste motive, a vorbit Corina Manole, consilier pe probleme de somn ale copilului, acreditata de Institutul International pentru somn bland/ Fondator parentaj.ro în cadrul Conferinței Social Moms din 12 iulie 2018. Înregistrarea conferinței puteți să o vedeți aici.

Iată care sunt cele mai frecvente motive pentru trezirile dese ale bebelușilor în primul an de viață:

1. Regresiile de somn

Prima este regresia de la 4 luni. Primele 3 luni din viața bebelușului sunt considerate al patrulea trimestru de sarcină, perioadă în care bebelușul se acomodează cu viața extrauterină și sistemul lui nervos începe să se obișnuiască cu lumea. În aceste prime trei luni nu se face sleep training, dar putem ajuta copilul să se calmeze ținându-l cât mai mult în brațe sau într-un sistem de purtare, legănându-l. Plânsul copilului în primele 3 luni de viață, semnalizează o nevoie, de aceea noi trebuie să fim aproape și să răspundem acestor nevoi. Iar afecțiunea este o nevoie.

La 4 luni are loc prima regresie a somnului: se trezește mai des, adoarme mai greu. Durează în medie 2 săptămâni, nu există remedii și soluții. Rabdarea este foarte importantă. După ce trece această regresie, lucrurile revin într-un ritm oarecum normal. În urma acestei regresii, se pot observa asocieri legate de somn, copilul se așteaptă să se regăsească acolo unde a adormit. De exemplu: adoarme în brațe, când se trezeste în pat, se va aștepta să se găseasca tot în brațe.

Următoarele regresii sunt la 8 și 12 luni și sunt legate de dezvoltarea unor abilități motrice: mers de-a busilea, ridicat și mers. Atunci cand el dezvoltă o nouă abilitate, vor urma niște nopți mai agitate pentru că el va dori să exerseze noile ablități.

2. Salturile mentale

“Achizitiile mentale si motorii ale copiilor implica o modificare a lumii lor interioare, care se reorganizează pe măsură ce învață și deprind noi abilități” spune Corina Manole. De fiecare data când un copil descoperă o abilitate nouă, este atât de încântat încât vrea să o exerseze chiar și noaptea.

Exista o aplicatie numită “the wonder weeks”care explică prin ce etape trece copilul, cât durează și cum se manifestă. Este utilă pentru a urmări și a corela stările copilului cu etapele prin care trece. Este o sursă de liniste pentru părinți pentru ca pot intelege prin ce trece copilul si pot explica de ce copilul este nervos si irascibil.

Cercetătotii olandezi Frans Plooji si Hetty van de Rijt au teoretizat 10 salturi mentale care apar în primele 20 de luni de viata ale copilului.

3. Puseele de creștere

Se suprapun cu salturile mentale. Nu sunt neapărat legate de somn, ci de alimentație și creștere fizică. În aceste perioade copiii au nevoie să stea la sân mai mult sau să mănânce mai des. Trezirile dese noaptea sunt explicate prin nevoia de hrană.

4. Anxietatea de separare

Se declanșează între 7 si 9 luni. Este momentul în care mama simte că nu mai poate pleca de lângă copil, nici nu mai poate ieși din camera. Copilul nu conștientizează ca mama continuă să existe odată ce a disparut din aria vizuală. El consideră că mama nu mai e, de unde și disperarea cu care plânge. Această anxietate se manifestă de câte ori mama dispare din raza vizuală. Pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă ce se întâmplă, putem face mici joculețe: cucu-bau, ieșit din cameră și mama continuă să îi vorbească. Nu este recomandat ca mama să plece pe furiș, pentru că îi crește și mai mult această anxietate de separare. Nu va învața că mama pleacă și se intoarce, ba dimpotrivă, îi va fi mult mai greu să accepte că mama pleacă și vine.

5. Colicii

Sunt cea mai cunoscută cauză pentru care se trezesc copiii noaptea și sunt date de disconfort abdominal. Ultimele teorii spun că sursa colicilor este sistemul nervos imatur care este suprasolicitat în primele săptămâni de viață. Colicii apar de obicei la finalul zilei, începând cu săptămâna 3 de viață și ating apogeul la 8 săptămâni. Din fericire se diminuează spre vărsta de 12 săptămâni, dar sunt foarte solicitante pentru părinți. Cea mai bună soluție pentru a calma un bebeluș în această perioadă, este să fim calmi și să nu suprasolicităm și mai mult bebelușul.

Organizația Mondială a sănătății recomandă ca în primele 6 luni copilul trebuie să doarmă în aceeași camera cu părinții (co-sleeping). Abia după 6 luni poate fi mutat în camera lui, dar depinde de dinamica fiecărei familii. Este foarte important ca de fiecare dată când copilul plânge, părintele să meargă și să vadă de ce plânge și să îl liniștească. 

Există modalități de calmare și liniștire a copiilor, cum ar fi: înfășat, legănat, cântat, purtat în sistem, plimbar cu căruțul, suzetă, zgomotele albe. Indiferent ce metodă de liniștire alegem, trebuie să avem răbdare minim 3 zile pentru a vedea dacă funcționează. 

Știu că este greu să ai un copil care se trezește des, dar mă consolez că pe măsură ce cresc vor dormi din ca în ce mai bine și atunci vom avea și noi nopți linștite. 

Voi ce probleme legate de somnul copiilor ati intampinat?

Photo by Sadık Kuzu on Unsplash