Copilul plange in masina? Iată 7 trucuri pentru un drum liniștit

Sâmbătă ne-am întors din vacanță, de la Roman și am reușit să avem primul drum lung fără plânsete de bebeluș în mașină. A fost ceva nesperat, având în vedere că drumul de la București la Roman a fost foarte greu și Andy a dormit doar 45 de minute, iar în rest a fost agitat, mârâit și plângăcios.

Daca Mark a fost plimbăreț de mic și era tare încântat de plimbările cu mașina, cu Andy am avut surpriza să avem drumuri cu plânsete și țipete încă de când l-am scos din spital. Nu am facut nimic diferit, ba chiar am folosit aceeași scoică. Doar că ei sunt doi omuleți diferiti și se pare că și în materie de plimbat cu mașina au preferințe diferite.

Primele drumuri cu Andy au fost crunte. Plângea foarte tare, noi nu ne puteam concentra la drum și nu era nici o metodă să îl liniștim. Am încercat orice: suzetă, jucării, cântece. Nimic nu funcționa. Uneori stăteam eu în spate între scoica lui Andy și scaunul lui Mark și reușeam să îl mai liniștesc câte puțin, dar nu funcționa de fiecare dată. Drumurile până la medic, când mergeam doar eu cu el în mașină, erau cele mai grele. Plângea tot drumul până acolo, eu conduceam într-un stres maxim și cum ajungeam și îl scoteam din scoică, adormea buștean. Nimeni nu mă credea că bebelușul ăla mic care dormea ca un îngeraș, țipase tot drumul ca un mic balaur.

Pe la trei luni lucrurile s-au mai îmbunătățit și îmi amintesc ce minune a fost primul drum în care nu a mai plâns. Probabil sistemul nervos începuse să se maturizeze și reusea să se calmeze singur. Sau poate începuse să se obișnuiască cu mersul cu mașina. Și acum mai avem drumuri la care plânge, dar episoadele s-au mai rărit, iar întoarcerea din vacanță a fost un real succes.

Încă nu am reușit să găsim cheia succesului și să avem un drum lung fără plânsete, dar încercăm să reducem crizele de plâns, respectând câteva reguli:

1. Plecăm la drum imediat după prânz. Am crescut astfel șansele ca ambii copii să adoarmă în mașină și să avem 2-3 ore de drum întins, în care ei să doarmă. Este cea mai sigură metodă ca să aem un drum liniștit.
2. Ne oprim și ne dezmorțim imediat ce ei s-au trezit. Ca și noi adulții, și copiii au nevoie de pauze. Imediat ce se trezesc, ne oprim la prima benzinărie, ne dăm jos, bem apă, mâncăm ceva, pe cel mic îl schimbăm de scutec și de haine dacă transpiră. Apoi pornim din nou la drum, liniștiți.
   
3. Cântece pentru copii. Avem un CD cu Cantecele Danei Nălbaru pe care l-am cumpărat când Mark avea un an. De atunci CD-ul a stat aproape non-stop în CD player-ul din mașină, încât îl știm toți pe de rost. În timp, s-a obisnuit și Andy cu el și dacă plânge, reușim de multe ori să îl liniștim când punem cd-ul ăsta. Pe locul doi este CD-ul cu Gașca Zurli.
4. Prezența fratelui mai mare. Aici nu am nici un merit, decât acela că am facut doi copii. Am observat că Andy plânge mult mai rar când e și Mark în mașină. Asta pentru că Mark vorbește în continuu, iar el este atent la tot ce face și spune Mark. În ultima vreme chiar râd împreună, sau Mark îi cântă și Andy e tare fericit.
5. Oglinda retrovizoare montată deasupra scoicii. Inițial am cumpărat-o ca să îl văd eu de la volan pe el ce face. Dar lui i-a placut mult că se vedea pe el și probabil nu se mai simțea așa singur. În plus, mă vedea și pe mine de câte ori mă mai strâmbam la el sau mai faceam mutre haioase. Este foarte utilă când sunt doar eu cu el în mașină, pentru că eu îl văd pe el, iar el pe mine. (Noi avem acest model, care este ușor de montat și de reglat).
6. Când nu am altă soluție, stau eu între ei, pe bancheta din spate. Este foarte incomod pentru mine și nici nu este prea sigur la drum lung, de aceea mă mut între ei doar dacă situația scapă grav de sub control și nici una din metodele de mai sus nu ne ajută să îl liniștim pe cel mic. Atunci mă mut eu în spate și încerc să îi dau tot felul de jucării, mai cânt cu el sau încerc tot felul de giumbușlucuri ca să liniștesc copilul și soțul să poată conduce.
7. Dacă plânge foarte tare ne oprim și încercăm să îl liniștim, dar apoi îl punem iar în scaunul auto și pornim iar la drum. Nu l-am scos din scaun niciodată în timpul mersului, pentru că este foarte periculos ca un copil să meargă în mașină fără să fie asigurat în scaun auto (despre asta am mai scris aici).

La voi ce metode dau rezultate pentru a avea drumuri liniștite? cum faceți să îi liniștiți pe cei mici când plâng la drum?

Photo by Sharon McCutcheon on Unsplash