V-am povestit că anul acesta am avut o vacanță la Roman, orașul copilăriei mele. Am profitat de acest lucru și am vizitat puțin împrejurimile și cele mai importante obiective turistice din județul Neamț.
Nu aveam mari așteptări, mai ales că prima excursie de acest fel cu doi copii: un bebeluș de 1 an și un băiețel tare curios de 4 ani, care pune o mulțime de întrebări cu “de ce?”.
Drumul a fost destul de aglomerat până la Târgul Neamț, mai ales porțiunea care ține de E85, care era plină de camioane și tiruri. În luna August, Moldova este oricum aglomerată, pentru că se întorc acasă românii care lucrează în străinătate. Vin și ei să își vadă familiile, rudele și să viziteze ca și noi locurile lor dragi.
- Cetatea Neamțului
Prima oprire am făcut-o la Cetatea Neamțului, pe care nu o mai vizitasem din perioada în care eram în liceu. Din fericire acum este refăcută și este o adevărată placere să o vizitezi. Este foarte frumos amenajată și sălile sunt pline de exponate care redau farmecul domniei lui Stefan cel Mare. Nu știu dacă există și ghid, dar în fiecare sală erau panouri cu diferite informații legate de istoria cetății. Din păcate aceastea sunt doar în limba română și turiștii străini treceau doar uitându-se la obicetele expuse.
Urcușul este destul de abrupt, dar este pe drum pavat, ceea ce ne-a ajutat în oarecare măsură. Singura dilemă pe care am avut-o a fost dacă să îl ducem pe cel mic în căruț sau în sistem de purare. Am întrebat un paznic de acolo și ne-a spus că putem urca cu căruțul, că sunt foarte mulți părinți care urcă cu copiii. Așa am făcut și noi, dar am luat și sistemul de purtare și tare bine ne-a prins. Să împingi un căruț la deal nu e tocmai lucru ușor, de asta am făcut cu rândul cu soțul. Dar nici să convingi un băiețel de 4 ani să urce pe jos nu e tocmai simplu. Ne-am mai oprit, am mai băut apă, am mai admirat peisajul și am ajuns până la urmă sus.
Priveliștea este minunată și cetatea arată foarte frumos, chiar ne-a plăcut mult și am uitat de urcușul greu.
La întoarcere a fost un pic mai simplu și ne-am mai refăcut puterile cu niște mure proaspete pe care le-am cumpărat de acolo. Pe Andy l-am adus până jos în sistemul de purtare, pentru că ar fi fost prea greu să ținem căruțul să nu o ia la vale.
2. Popasul de prânz
Pentru că deja se făcuse târziu (urcat +vizitat + coborât ne-a luat cam două ore), am mers să mâncăm ceva de prânz. Am ales o pensiune din Târgul Neamț, care avea o grădină foarte frumoasă în spate, cu leagăne și un loc de joacă. Mâncarea a fost bună, dar timpul de așteptare ne-a cam scurtat din proramul de vizitare. Orice am comandat a durat extrem de mult, chiar și ciorbele care erau gata preparate. Partea plăcută a fost că cei mici nu s-au plictisit așteptând, având la dispoziție locul de joacă. Dacă nu vă grăbiți prea tare când treceți prin zonă, pensiunea este aceasta.
3. Casa memorială Ion Creangă
De acolo am plecat la Casa lui Ion Creangă, în Humulești, la 2 km de Târgul Neamț. Mark știa deja câteva din poveștile lui Ion Creangă și câteva din pățaniile lui Nică din Amintiri din Copilărie, așa că a fost foarte interesat de casa memorială. Singura lui dezamăgire a fost că nu a găsit pupăza. În curtea de lângă casa memorială, este un mic muzeu în aer liber cu personaje din poveștile lui Creangă, un loc tare apreciat de copii, pentru că pot vedea în același loc scene din poveștile: Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Punguța cu doi bani, La cireșe.
4. Rezervația de Zimbri Dragoș-Vodă
Tot aproape de Târgul Neamț este și Rezervația de Zimbri Dragoș-Vodă, care face parte din Parcul Național VânătoRi Neamț. Peisajul este superb. Rezervatia se intinde pe spații marii, animalele pot umbla în voie (cele pașnice). Ursul și porcul mistreț sunt închișI în niste cuști, însă cerbii, muflonii, zimbri și caprioarele au spații mari. Mai sunt și câteva păsări (fazani, găini, cocoși, porumbei). Mark a fost tare interesat de acest parc și i-a plăcut foarte mult aici, cu greu l-am convins să plecăm.
5. Mănăstirea Neamțului
Foarte aproape de rezervație este Mănăstirea Neamțului, care a fost ultimul nostru obiectiv pentru această excursie. Am ajuns seara, pe la ora 18, când deja nu mai erau mulți turiști și toată curtea mănăstirii era scăldată în liniște. Am vizitat mănăstirea, am aprins lumânări și am stat în curte și am admirat apusul. Chiar înainte să plecăm a început să bată toaca, iar apoi au urmat clopotele. De la ieșire am cumpărat câteva suveniruri, pe urmă am plecat spre Roman.
La întoarcere am ales un alt drum și am mers prin Văratec, iar apoi am ieșit în drumul care leagă Piatra Neamț de Roman. A fost cu câțiva km mai lung decât cel de la dus, dar mult mai liber și am făcut cam tot atât timp. Drumul acesta a fost tare frumos, pentru că trece prin sate pitorești, iar relieful este senzațional: dealuri, văi, câmpuri de floarea soarelui, pășuni, păduri.
Ne-ar fi plăcut să vizităm și cele două mănăstiri de la Agapia și Văratec, care sunt extreme de frumoase, dar cu doi copiii vizitatul durează mult mai mult pentru că ei au nevoie de timp să exploreze în ritmul lor fiecare loc.
Chiar dacă nu am reușit să vedem foarte mult, excursia aceasta ne-a făcut să ne dăm seama că în curând vom vizita multe locuri frumoase împreună cu copiii și vom explora țara în lung și în lat.
Voi prin ce locuri minunate din țară v-ați dus copiii în vara asta?
Update 2020:
Am refăcut din nou același traseu ca acum 2 ani, doar că de data aceasta ni s-a părut mult mai ușor. La Cetatea Neamțului am urcat în mai puțin de 10 minute, copiii mergând amândoi de mână cu noi. Accesul în Cetate se face doar cu mască de protecție, noi am fost într-o joi și eram aproape singuri, ceea ce a fost ok.
La Humulești, la Casa lui Ion Creangă, se intră tot cu mască și este un domn la intrare care se asigură că au ieșit turiștii înainte să intre alții. Mi s-a părut foarte civilizat și bine organizat, peste tot erau dezinfectanți si circuite separate pentru intrare /ieșire (și la Cetatea Namțului la fel).
Masa de prânz am luat-o la Vila Q, o pensiune cu loc de joacă din Văratec (cam la 15 minute de mers cu mașina din Târgul Neamț). Am sunat înainte să facem rezervare, dar eram singurii turiști, ceea ce ne-a bucurat. Ne-au pregătit masa într-un foișor în curte și ne-am bucurat de mâncare bună, aer curat și liniște. Copiii s-au jucat la locul de joacă pînă a venit mâncarea, așa că a fost chiar foarte bine.
Am mai fi vrut să ne plimbăm, să vizităm, dar Andy dădea semne de somn și am pornit spre Roman. Dar a fost din nou o excursie reușită și eu m-am bucurat să revăd locurile dragi mie.
Leave a Reply