Una din cele mai grele misiuni ca mamă de doi copii, mi se pare găsirea unui numitor comun atunci când ne jucăm. Indiferent ce face cel mare, vrea și cel mic. Uneori Mark construiește și cel mic vine și strică, iar Mark se supără. Sunt momente în care ar vrea să jucăm piese cu pioni, cu zaruri, cu cartonașe, sau să construim cu piese mici, să picteze, să modeleze. Indiferent ce vrea el să facă, vrea și cel mic, iar de cele mai multe ori, Andy nu are răbdare, nu înțelege jocul și se nasc supărări.
Am încercat varianta în care îi dau celui mic o jucărie care îi place, apoi încerc cu Mark un alt joc. De cele mai multe ori, imediat ce vedea că facem altceva, venea să se joace și el. Au mai fost momente în care lui Mark i s-a părut așa interesant ce făcea fratele lui mai mic, încât a lăsat jocul cu pioni pentru o jucărie de care nu se mai atinsese de doi ani.
În ultima vreme am încercat să găsesc jocuri pe care să le putem juca toți trei și las jocurile cu pioni sau cu piese mici pentru momentele în care Andy doarme sau mai este cineva acasă care se joacă separat cu el.
Nu sunt multe jocuri pe care să le putem face împreună dar pe măsură ce Andy crește, va crește mult numărul lor.
Jocurile de rol
Sunt minunate pentru cel mic care este la vârsta la care imită tot ce vede la noi, tot ce vede la fratele mai mare. Pe cel mic îl ajută pentru că învață deprinderi noi, în timp ce copilul mai mare își exersează vocabularul, imaginația, creeaza povesti și situații. Cel mai des ne jucăm de-a doctorul, de-a restaurantul, de-a benzinăria, de-a magazinul. Fiecare din ei primește un rol, eu sunt de cele mai multe ori clientul, pacientul, care îi pune în tot felul de situații și le cere tot felul de lucruri care de care mai complicate.
Lui Andy îi place cel mai mult să fie bucătar și are un arsenal întreg de instrumente și accesorii: cuptor cu microunde, legume și fructe feliate, vase și tacâmuri.
Jocurile de construcție
Le evitam pe cele cu piese mici și alegem jocuri cu piese mai mari, cu care construim diverse lucruri: un garaj auto, o stație de pompieri, o grădină zoologică, un spital. Apoi folosim alte jucării ca să completăm povestea. De exemplu aseară am construit o grădină zoologică, cu o poartă mare, un lac pentru animalele cărora le place apa și o zonă verde pentru animalele care vor să alerge. Deasupra porții de intrare am pus un tobogan, pe care animalele puteau să coboare și să aterizeze direct în apă. Am construit și un spital pentru animale și un restaurant pentru vizitatori. Am folosit piese mari de construit, de la mai multe jocuri, apoi am adăugat animale și omuleți, care au populat grădina zoologică.
Când nu construim cu piese din plastic, construim cu piese magnetice sau șine de tren și facem câte un oraș mare. Mark preferă să se joace cu trusa de medic și cu casa de marcat. De multe ori se întâmplă să fiu pacient și client la restaurant în același timp, dar atâta vreme cât ambele sunt în aceeași cameră și nu trebuie să alerg între ele, mă decsurc.
Jocuri cu mașinuțe
Pentru că băieților le plac mult mașinuțele, le includem mereu în jocurile noastre: fie construim parcări, sau o folosim garajul pe care îl avem, fie ne imaginăm o șosea cu trafic intens, sau o spălătorie de mașini. Eu mă plictisesc destul de repede la genul ăsta de jocuri, dar ei nu, așa că de multe ori eu pot să mă retrag și ei continuă să se mai joace. O altă variantă de joc care le place mult este să încărcăm mașinile mai mari cu piese de construit și să le care dintr-o parte a camerei în alta. Andy ar putea sta ore în șir să pună piesă cu piesă în basculantă, apoi să le descarce și să o ia de la capăt.
Desenăm, pictăm
Aici trebuie să am mare grijă ce instrumente las la îndemâna lui Andy, dar de cele mai multe ori lui îi dau creioane cerate sau îl las să picteze cu apă, ca să diminuăm dezastrul.
Jocuri cu mișcare
Ei se ascund și eu îi caut sau ne hârjonim în pat. Uneori eu sunt calul și ei călăreții pe rând, mai facem câte un trenuleț din scaune sau ne batem cu plușuri. Avem mare noroc că nu avem vecini sub noi (în apartamentul de jos este sediul unei firme și seara nu avem pe cine să deranjăm) așa că putem să alergăm prin acsă, să râdem, să cântăm, să facem concerte până obosesc eu (că ei nu dau niciodată semne de oboseală).
Cam astea sunt jocurile noastre. Mai avem și supărări și certuri pe mașinuțe, drame când unul dărâmă ce a construit celălat, dar încercăm să împăcăm pe toată lumea și să nu mergem la culcare supărați. Avem si momente în care Mark vrea să facă fișe cu cifre, cu litere sau să se joace cu jocuri cu piese mici (în weekend a construit singur o mașinuță de gunoi) și atunci mă roagă să îl iau pe Andy și să mă joc cu el, iar Mark închide ușa și își vede de treaba lui. Și respectăm nevoia de intimitate și de a se juca singur, pentru că fiecare are momentele lui când vrea să stea în liniște. De obicei nu durează mai mult de jumătate de oră și vine să vadă cu ce ne jucăm noi sau de ce râdem așa de tare.
Voi ce jocuri jucați cu copiii, astfel încât să fie implicați și cei mici în jocurile celor mari?
Leave a Reply