Stau la masa din sufragerie. Am laptopul deschis si încerc să lucrez la ceva. Am de trimis un fișier pe care l-am pregătit deja de aseară, când dormeau copiii. Acum trebuie doar să scriu mailul și să atașez fizierul.
În stânga mea stă Mark care face o fișă cu numere. Lângă el, Andy colorează un curcubeu. Mașina de spălat merge pe hol, pe aragaz am o oală în care fierbe niște carne pentru supă.
“Buna ziua, vă trimit situația solicitată…”
-Mami, aici urmeaza 3?
-Ce cifră ai înainte?
-2
-Și ce urmează după 2?
-3!
Din partea cealaltă se aude:
-Mami, vleu pălpăl (Andy e pasionat de mov și îi place sum sună în engleză purple).
-Poftim Purple.
Mă întorc la mail.
-Am terminal! Ce fișă urmează?
Îi scot încă o fișă, ceva la engleză cu animale. Citesc cerința: Name all the animals. Colour the domestic animals and mark with X the animals that live in the forest.
Traducem împreună, mă asigur că a înțeles ce are de făcut.
Andy scapă creionul pe jos, începe să bâzâie
-Ce ai pățit, puiule?
-Cheionul meu!
-Dă-te jos și ia-l.
-Bine.
Coboară de pe scaun, îl lovește pe Mark peste mână, care greșește și face o linie aiurea pe foaie.
-Mami, m-a greșit Andy! Uite ce am făcut! Cum pot să șterg?
Îl ajut să șteargă, mai scriu 2 cuvinte. Apoi mă duc să văd ce face supa.
Cand mă întorc, constat că Mark a terminat fișa, Andy a făcut un curcubeu mov.
-Mami, putem să mergem să ne jucăm?
-Da.
-Uraa!
Mă așez pe scaun, recitesc mailul pe care l-am început acum 25 de minute și care pare acum gata:
“Buna ziua, vă trimit situația solicitată….
Dacă mai aveți nevoie de alte informații, vă rog să colorați animalele domestice și să tăiați cu X animalele sălbatice.“
Leave a Reply