Cum am ajuns sa ne uitam din nou la telenovele spaniole

Pentru cei care nu au vazut Casa del Papel si Locked Up sau pentru cei care le vad acum, vă anunț că urmează spoilere, așa că mai bine nu citiți acum acest articol. Vă aștept să reveniți după ce le vedeți să schimbăm împreună păreri despre cele două seriale.

Prin anii ’90 după Revoluție, au apărut telenovele spaniole. Toată lumea se uita la ele. La orala care era Marimar, nu mișca nimeni în bloc. Gospodinele nu mai găteau, copiii nu plângeau și cred că niciunui bărbat nu i-ar fi trecut prin cap să dea cu bormașina atunci prin casă. Seara, vecinele de la bloc ieșeau afară pe bancă și discutau ultimele episoade sau făceau pronosticuri. Era foarte la modă să te uiți la telenovele, practic erai o nulitate dacă nu știai de Înger sălbatic. Și nu poți să condamni pe nimeni. După ani de zile în care nu văzuseră un film, era o plăcere să vezi rochii frumoase, case mari și elegante și povești de dragoste care se terminau frumos. 

Ușor-ușor lumea s-a prins că sunt toate cam la fel, că tot cam aceleași drame se întîmplă și au devenit desuete. După ce ani de zile toată lumea începuse să învețe spaniolă din telenovele, pe urmă nu se mai uita nimeni la așa ceva. 

Și am ajuns în era Netflix-ului, când poți să vezi un serial cap-coadă dacă te țin nervii și ochii, când nu mai vrea nimeni povești de dragoste, când toți căutăm filme cu pac-pac, cu mafioți și cu corporații. Iar acum cu izolarea, bineînțeles că a crescut consumul de filme și seriale, circulă liste cu seriale pe care trebuie musai să le vezi, nu poți să ieși cu colegii la bere că afli spoilere. Ah, stai, că asta nu a mai fost o problemă in ultimele luni. 

Și așa au ajuns în vizorul publicului două filme spaniole: Casa de Papel și Locked up. 

Casa del Papel – păreri după ce am văzut toate seriile disponibile

Primul pe care l-am văzut a fost Casa de papel. Prima serie mi-a plăcut mult de tot. Am zis: “wow! Ce tare!” Filmul este foarte bine făcut și structurat, foarte minuțios planificat fiecare pas. Apar bineînțeles și povești de dragoste, dar nu poți numai pac-pac și jafuri, fără iubire. Au fost momente în care ne întrebam cine stă cu ostaticii dacă atacatorii au timp de povești sau cum ajungi în 72 de ore de la jaf să împuști o ostatică în picior, iar apoi ea să se indrăgostească de tine. Dar am preferat să ne bucurăm de minuțiozitatea cu care Profesorul a plănuit jaful și de naivitatea cu care polițiștii cădeau în capcană. Spre final mai apare însă o poveste de dragoste, cea între Profesor și polițistă, iar atunci deja începi să simți că ai căzut un pic în capcana telenovelei. 

Dar totuși, rămâne un serial smart, pe care l-aș recomanda prietenilor, cel puțin primele două părți. Sau le-aș recomanda să se oprească acolo cu serialul. 

Partea a 3-a, deși am așteptat-o mult, nu m-a mai impresionat la fel. În primul rând lipsește Berlin, care este unul din personajele care mi-au plăcut foarte mult și pentru care mi-a părut rău că a fost omorât. În al doilea rând, polițista parcă nu dă bine în rolul de hoață, sau cel puțin îi lipsește motivația. Stockholm, în schimb, se integrează perfect în peisaj, dar ea trecuse încă din primele episoade de partea bandei Profesorului. Apoi apare din nou Arturito, care mi se pare cel mai nesuferit personaj și rolul lui este de umplutură. 

Ca telenovela să fie completă, apare Palermo, care fusese îndrăgostit de Berlin și care participă la jaf doar în memoria lui, dar reușește să o facă de oaie. Nu am reușit să înțeleg de ce îl ajută el pe Grandia să se elibereze, punând astfel în pericol întregul plan, inclusiv libertatea lui. 

În fine, momentul culminant este operația prin video call. Wait! What???? După ce am văzut scena asta, mi-am dat seama că nu mai trebuie să mă tem de nimic: putem oricând să ne operăm unul pe altul dacă ne dă indicații cineva prin videocall. 

Apar și alte povești de dragoste: Nairobi este îndrăgostită de Helsinki (căruia oricum nu îi plac femeile), Rio și Tokyo se despart (deși pentru eliberarea lui Rio pornise toată nebunia, Denver și Stockhlom au probleme conjugale. O adevărată telenovelă! 

Iar ca drama să fie completă, după ce Nairobii supraviețuiește operației făcută de prietenii ei, o împușcă Grandia în cap! Why?!

După cum vă dați seama, de la seria 2 în colo, Casa de Papel și-a pierdut un pic din prestanță.

Locked up – păreri despre serial la finalul celei de-a doua serii

După ce am terminal Casa de Papel, am început să ne uităm la Locked up, care este un serial despre o pușcărie de femei. Ideea serialului este foarte mișto, dar din păcate aici sunt multe, multe greșeli care sunt evidente încă de la primele episoade. 

În primul rând tot serialul se bazează pe o mare prostie. De ce ar fi preferat Iolanda să fie omorâtă de Zulema, în loc să îi spună unde sunt banii? Pur și simplu nu are sens. Putea să facă cu ea un pact, să împartă banii sau să aleagă libertatea (oricum urma să fie eliberată în câteva săptămîni). 

Apoi pușcăria aceea pare o școală de fete, la cât de multă libertate au. Deja pe la jumătatea seriei întîi începusem să mă plictisesc de atât de multe telenovele: Creața o iubește pe Blondă, Blonda se pupă cu gardianul dar așteaptă un copil cu fostul iubit, Doctorul are o obsesie pentru Blondă, Saray o iubește pe Creață, etc. 

În plan secundar, tatăl Macarenei se hotărăște să găsească banii ascunși de Iolanda și îl ia cu el pe cel mai pămpălău de pe planetă (fiu’su) să îl ajute. Ba chiar ajung amândoi să îl ia ostatic pe cel mai periculos om, căutat de Interpol!!!

Serialul mi se pare foarte tras de păr, sunt unele lucruri care nu prea au logică. De exemplu, de ce s-a ars Zulema cu aburi, dacă oricum săpa un tunel și urma să evadeze? Si toate întămplările acelea nefericite care i se întâmplă Macarenei, de la o banală pată de ruj pe cămașă, până la a fi otrăvită!? Cam câte ghinioane să aibă un om?

Și doctorul! E cel mai priceput doctor din câți am văzut: e psihholog, face terapie de grup cu deținutele care se drogează, este medic generalist, face ecografii (apropos, pușcărie cu ecograf!?) știe să trateze orice, iar în sezonul 2 îi face o traheostomie (Am căutat termenul pe net) unei deținute care mai apare puțin și moare prin sufocare.

În seria 2, Macarena îl sună pe Fabio din Maroc. De unde știa ea că îl găsește la muncă, având în vedere că ultima dată îl văzuse rănit și legat cu cătușe în subsolul închisorii?

Cu greu am văzut câteva episoade din seria 2, dar deja parcă nu mai merge. Nu știu dacă ne vom uita din curiozitate din când în când la câte un episod, dar de fiecare dată când mai văd câte puțin, mă simt ca în ’90 când ne uitam le telenovele. 

Și voi, la ce telenovele vă mai uitați? Ce părere aveți despre cele două seriale?