În viața de părinte, nu sunt 2 zile la fel. Sunt zile în care totul merge perfect și zile în care nimic nu merge. Ieri totul a mers parcă pe dos. De la prânz Andy a fost foarte agitat și mârâit și a fost una din puținele zile în care nu am reuțit să îl culc la prânz. I-am spus povești, l-am mâgîiat, i-am cântat. Nimic nu a funcționat.
După două ore, am renunțat. Iar el a fost plângăcios și mârâit până seara. A plâns când i-am schimbat tricoul, a plâns când am vrut să-i dau jos șosetele murdare, a plâns când a rămas fără apă în cană, a plâns când i-am spus că ieșim la plimbare, a plâns când a scăpat jucăria pe jos, a plâns din orice. Și a vrut doar la mine în brațe.
În timpul ăsta, Mark a fost foarte înțelegător: s-a jucat singur, a făcut niște fișe de lucru, a colorat, iar seara când am ieșit la plimbare, s-a îmbrăcat și s-a încălțat singur, fără să îl rog de mai multe ori.
La ora nouă, Andy dormea dus, iar eu eram frântă. Simțeam cum mi se închid pleoapele. Am mai stat puțin cu Mark cât a mâncat grișul cu lapte, iar apoi l-am băgat în pat la culcare. Fix când mă pregăteam să mă culc și eu, mi-am amintit că am de răspuns la un email. Un email și mă culc!
M-am chinuit cu greu să formulez un răspuns coerent, simțeam cum nu mă mai pot concentra. Dar nu știu ce s-a întîmplat și mi-a sărit somnul. M-am băgat în pat să citesc, ca să adorm, dar somnul nu se mai lipea de mine. M-a prins ora două noaptea și eu nu adormisem. În capul meu era o viermuială de gânduri și idei care nu mă lăsau să dorm.
Azi dimineață m-am trezit devreme (pe la 6.30) pentru că aveam treabă. O cană de cafea, un sandwich și mult anticearcăn m-au ajutat să arăt și să mă simt ceva mai bine, dar eram departe de a arăta decent. Dar am rezolvat cu o pereche de ochelari de soare ceea ce nici fardurile nu au reușit să ascundă. Și atunci mi-am dat seama: ochelarii de soare sigur au fost inventați de o mamă cu multe nopți nedormite.
Voi ce trucuri aveți pentru a arăta fresh după o noapte nedormită?
Leave a Reply