A început totul în joacă. Eu făceam ordine și Mark a venit și el să vadă ce fac. Avea cam 2 ani. Și a vrut să mă ajute. Primul impuls a fost să îi spun: “Nu, lasă că fac eu!”. Că e mic, că mai bine să se joace, că mă încurcă, că durează de 10 ori mai mult cu el printre picioarele mele. Dar pentru el era o joacă și s-a amuzat trăgând de aspiratorul mare prin casă. Nu pot spune că m-a ajutat, mai mult am muncit pe urmă, dar el era tare fericit că a făcut ceva important. Și au mai urmat și altele: făceam ordine într-un dulap din bucătărie. Și a venit și el să facă ordine. A scos tot ce a găsit acolo, le-am pus la loc 2 ore mai tîrziu, când el dormea de prânz. Apoi în altă zi a vrut să șteargă praful. I-am dat o cârpă și el ștergea în urma mea, “lustruia” cum i-am spus eu atunci. Apoi a învățat să arunce hârtii la gunoi, să mă ajute să pun hainele murdare în mașina de rufe și să apese el butonul “pornit”.
Au fost momente când îmi era mult mai greu cu el prin preajmă și mai mult mă încurca, dar dacă nu aveam o urgență reală, îl lăsam să facă și el. Așa a început să mă ajute ușor-ușor la treburile casei.
Iar de câteva luni, participă și Andy.
-Te ajut, Mami? îl aud pe cel mic cum mă întreabă.
-Sigur, puiule!
Și vine și el să pună o mânuță pe ligheanul cu rufe, să amestece în mâncare sau să pună farfurii la masă. În perioada de stare de urgență în care am stat închiși în casă, ajutorul lor a fost mai mult decât binevenit. Pentru ei era doar o mică distracție, o rupere din rutină, ceva nou și amuzant. Și nu i-am descurajat deloc. Chiar dacă uneori a durat jumătate de oră să șteargă oglinda de la dulap și au șters-o de 3 ori fiecare, chiar dacă au uitat șosete pe lângă mașina de spălat, chiar dacă au spălat așa de bine pe jos că nu se mai usca parchetul, chiar dacă aproape toată bucătăria era plină de făină, i-am lăsat. Mi-am propus să nu îi opresc, să nu îi descurajez, pentru că apoi este posibil să nu mai vrea ei să mă ajute.
Iată care sunt activitățile casnice la care mă ajută copiii acum:
Să pună masa
Mark a fast primul care a vrut să mă ajute și acum știe să așeze farfuriile, tacâmurile și șervețelele. Duce câte o farfurie pe rând, sau le pun eu pe masă și el le așează pentru fiecare din nou. Este ceva aparent banal, dar dacă te gândești de câte ori punem masa într-o săptămână în care mâncăm doar acasă, nu e tocmai puțin lucru. Uneori mă ajută și la final, dar nu îi place foarte tare pentru că sunt murdare farfuriile, așa să îi lasă locul soțului.
Să împerecheze șosetele
Într-o zi puneam la loc rufele uscate, iar el se plictisea atât de tare, încât începuse să se plângă că nu se joacă nimeni cu el, că nu are nimic de făcut.
-Vrei să facem un puzzle mai special?
Și i-am arătat cum să aleagă șosetele și să le ruleze. Jumătate de oră a fost liniște, pentru că nu îi ieșea din prima împachetatul lor.
Peste câteva zile m-a întrebat:
-Mami, când mai facem puzzle din ăla special?
Să își pună hainele murdare în coșul de rufe
Se pare că băieții au un talent înăscut de a-și lăsa hainele murdare aruncate prin casă, așa că am început să le explic care este rolul coșului de rufe. Mark are 2 tricouri preferate cu Freddie Mercury, pe care le-a lăsat la un moment dat câteva zile murdare pe marginea patului. Nu le-am luat la spălat până nu a sesizat că nu sunt curate. Atunci i-am explicat din nou că trebuie să pună rufele murdare în coșul de rufe, ca să știm care sunt hainele ce trebuie spălate. Când intră la duș, îl trimit să își pună hainele la coș. Dimineața când facem paturile, dacă rămân haine murdare de seara, le duce tot el la coș. Încă mai am de lucru la capitolul ăsta, se pare că au o reziliență înăscută la a deprinde acest obicei, dar sper că într-o zi va da roade.
Gătim dulciuri, omletă sau pizza împreună
Aici este capitolul care le place cel mai mult. Cum amestec ceva cu lingura, cum sparg un ou sau deschid la dulapul cu alimente, vin și ei să vadă ce fac. Dacă facem ceva dulce, sigur vin și ei să amestece și se ceartă care să fie primul, cine toarnă și cine ține castronul. Cel mai des mă ajută a pizza, dar trebuie să pregătesc de 2 ori cantitatea de ingrediente pentru topping, pentru că primul pas este să guste, să se asigure că sunt bune ingredientele.
Să strângă jucăriile
Ar fi trebuit să încep cu asta, pentru că teoretic este clar o activitate de care ar trebui să se ocupe ei. Realitatea este că fix la capitolul ăsta se mobilizează cel mai greu. De curînd Andy a început să cânte un cântecel (pe care cred că îl auzise la grădiniță) care este cam așa: “Clean-up, Clean-up, Everybody please clean up“. Și parcă merge treaba mai ușor așa, cu muzică. Mark are momente când strânge în 2 minute tot ce este împrăștiat pe jos și momente în care… are nevoie de ajutor din partea noastră.
Să șteargă oglinzile de la dulap
Înainte de Paști, când m-am apucat să șterg geamurile, au vrut să șteragă și ei. Și atunci le-am dat lor să șteargă oglinzile de pe ușile de la dulap. Mare distracție, mare. De atunci eu șterg doar în partea de sus, unde ei nu ajung . În rest este teritoriul lor.
Să dea cu aspiratorul de mână
Aspiratorul a reprezentat o mare atracție pentru Mark încă de când era mic. De multă ori vrea să mă ajute și cu aspiratorul mare, dar nu prea are putere. Îl mai las uneori să aspire la el în cameră. Dar de câte ori fac firmituri sau împrăștie ceva pe jos, îi las să folosească aspiratorul mic de mână.
Să pună și să scoate rufele în mașina de spălat
Asta este activitatea preferată a lui Andy. Eu sortez rufele, el le pune în mașină, eu pun detergentul și setez programul, el apasă pe buton. La final, scoate rufele din mașină și le ducem împreună la uscătorul de rufe. El le pune în uscător și îl pornește singur (pentru că acolo folosim același program mereu și rămâne presetat).
Cam astea sunt activitățile casnice la care mă ajută copiii. Uneori au mai mult chef, alteori nu prea, ca orice om. Dar eu mă bucur că vor să ajute și sunt încântată de câte ori se oferă. Nu îi cert dacă nu au chef, dar le spun că îmi place mult când mă ajută și mă bucură ajutorul lor.
Pe voi la ce activități casnice vă ajută copiii? Cred că ar fi important să menționați și ce vârste au.
Dacă ți s-a părut util, nu uita că poți să dai like paginii mele de Facebook sau să te abonezi la newsletter ca să primești și alte articole interesante.
Leave a Reply