În ultimele zile am simțit o stare de letargie, un fel de oboseală care mă impiedica să mă mobilizez și să fac orice. Parcă nu aveam chef de nimic, cu greu puteam să fac ceva, iar totul era pe pilot automat. Am făcut doar ceea ce era absolut necesar, dar nu puteam să mă mobilizez să scriu ceva nou sau să mă gândesc la noi articole pentru blog, sămă ocup de proiectele care necesită mai multă atenție și energie. De parcă o greutate imensă mă trăgea în spate și mă împiedica să mă mobilizez. Aș fi stat numai în pat, puteam doar să citesc sau să mă uit la copii cum se joacă.
M-am gândit că am acumulat multă oboseală, poate am tras prea mult de mine, așa că mi-am acordat un pic moment de odihnă și aseară m-am culcat mult mai devreme și m-am odihnit mai bine.
Dar starea de lipsă de chef continuă să persiste, dar am hotărât să fac ceva în sensul ăsta. De ceva timp aveam în minte câteva idei de articole pentru blog, o listă cu ceea ce trebuie să fac pentru muncă, planul pentru un nou proiect, dar toate astea rămâneau niște idei în capul meu, care nu erau nici măcar puse pe hârtie.
Azi dimineață mi-am propus să ies din stares asta și să mă forțez să inving lipsa de chef pe care o resimt.
Mi-am amintit de ceva ce am citait în cartea lui Mark Manson – Arta subtila a nepăsării: “Acțiunea nu este doar un efect al motivației; este și sursa ei”. Cu alte cuvinte, atunci când te simți lipsit de chef și de motivație, ca mine, important este să te apuci să faci ceva, ca să îți găsești ulterior motivația și inspirația. Adică în loc să aștepți inspirația divină sau motivația ca să te apuci de un lucru, te iei pur și simplu de urechi, te dai jos din pat și te apuci de treabă.
Pentru mine, primul pas a fost să fac o listă cu toate lucrurile pe care le am de făcut, apoi am început să le iau în ordine, care sunt urgente și importante, iar la final le-am lăsat pe cele care necesită multă atenție și concentrare.
După ce am terminat cu treburile de rutină, am început să mă ocup de proiectele mai grele, care necesită mult timp și multă atenție. Am făcut întâi planul în linii mari, structura, pe care urmează să construiesc apoi și să adaug “miezul”. După ce am terminat structura, mi-a venit o idee și am început să dezvolt. Până să îmi dau seama, lucram deja pe bune la proiect și ideile începeau să apară.
Manson spune că inspirație- motivație- acțiune este o buclă infinită. Acțiunea duce la inspirație, inspirația la motivație și tot așa. De multe ori, tot ce trebuie să faci este să te apuci să lucrezi. Uneori este suficient să te ridici din pat și să te apuci de lucru, chiar dacă ți se pare că nu ai motivație, iar apoi inspirația va veni. Important este să faci ceva, oricât de mărunt.
Adesea este suficient doar de un mic imbold pentru a porni spirala, acțiunea este cea care inspiră motivația, a devenind sursa inspirației și a motivației.
Aceeași idee o citisem și la Elizabeth Gilbert în Lecții de Magie. Ea povestește că atunci când nu are inspirație să scrie, se așează pur și simplu la birou și începe să scrie. Nu așteaptă să vină inspirația și apoi să scrie, ci scrie, invitând astfel inspirația să apară.
Și am mai citit ceva ce mi-a plăcut în cartea lui Gilbert: “Ceva terminat e mai bun decât ceva bun”. Nu trebuie să amâni la nesfârșit să faci un lucru pentru că nu ești convins că va fi bine, mai bine faci ceva imperfect pe care îl îmbunătățești pe parcurs, decât să nu faci nimic.
Sunt încă în proces de regăsire a motivației, dar pașii pe care i-am făcut astăzi m-au ajutat să mă mobilizez și să fac o parte din lucrurile pe care le tot amânam. Mai am încă de lucru cu mine, dar simt că sunt pe drumul cel bun.
Pe voi ce vă ajută să vă mobilizați atunci când vă simțiti lipsite de chef și de motivație? Cum faceți să ieșiți din starea de amorțeală și să vă regăsiți cheful de muncă?
Ținută: Pantaloni crem FashionSense , bluză galbenă Mango, Pantofi galbeni Mango, haină H&M.
Leave a Reply