Au trecut mai bine de două luni de când m-am vindecat de virus și cele mai frecvente întrebări pe care le-a auzit de la prieteni au fost legate de recuperarea după COVID. Îmi dau seama că încă sunt multe lucruri care nu se știu despre boala asta și nu mică mi-a fost mirarea să descopăr că sunt multe grupuri de suport pentru cei care au suferit de COVID și sunt multe persoane care au rămas cu sechele după boală.
Din fericire eu am avut o formă destul de ușoară a bolii și nu am avut afectare pulmonară. Cel mai neplăcut simptom a fost cel legat de durerile de cap foarte mari, care nu m-au lăsat timp de câteva zile. Despre boala în sine, despre simptome și ce am făcut, am scris aici. Este important să precizez că în momentul în care m-am infectat cu Sars -CoV 2, numărul de cazuri noi pe zi în România era de aproximativ 1500/zi. Probabil că astăzi nu m-ar mai fi internat, ci m-ar fi trimis acasă după evaluarea stării de sănătate.
Astăzi mi-am propus să scriu despre recuperarea după COVID și despre câteva efecte pe care încă le mai resimt și care cred că sunt asociate bolii.
În primele zile după revenirea acasă, m-am simțit destul de bine. Puteam să fac treabă în casă, puteam să mă joc cu copii. Simțeam totuși mai des nevoia să mă mai odihensc puțin, să îmi trag sufletul. Nivelul de energie era bun, dar nu debordant. Cam la o săptămâna am făcut prima plimbare și am simțit nevoia să fac câteva exerciții pentru spate și pentru întinderea musculaturii.
Încă de la externare, medicul mi-a recomandat să iau vitamina D și vitamica C, Magneziu și Omega 3. Am început să iau vitamine încă din prima zi, iar în același timp aveam grijă să mănânc fructe și legume și să evit mâncărurile grele și care nu au aport mare de vitamine. Starea de energie se îmbunătățea pe zi ce trece, dar nu am simțit că am încă putere să ies la alergat sau să merg la sală nici până în acest moment. Seara mi s-a întămplat de multe ori să adorm odată cu copiii și uneori în weeend am mai profitat și am mai dormit și la prânz câte un pic. În tot acest timp saturația de oxigen a fost 99% și puteam să fac mișcare în parametrii normali: să urc scările pănă la etajul unde stăm, să fac plimbări lungi cu copiii, să mă joc cu ei, să fac treabă în casă.
Astenia
Cam la o lună după ce am ieșit din spital, am avut un moment de “astenie”. Nu aveam chef de nimic, aș fi vrut doar să stau în pat și… să stau. Parcă nu puteam să citesc, nu puteam să mă mobilizez să fac ceva, să mă joc cu copiii, să fac ceva de mâncare. Știam că trebuie să merg până la magazinul de peste drum să fac câteva cumpărături și nu îmi puteam găsi energia și motivația să mă îmbrac și să ies pe ușă. Am încercat pur și simplu să îmi impun să mă mobilizez și să ies din starea aceea și parțial mi-a reușit.
Pentru că încă nu mă simțeam foarte bine, mi-am făcut și analizele, dar în afară de o mică scădere a calciului, totul era în limite normale. Pe moment nu am făcut legătura cu COVID-ul, dar am dat peste un articol care prezenta efectele ulterioare pe care le-au simțit pacienții după vindecare și astenia (unii îi spun oboseală prelungită sau lipsă de putere) este unul dintre cele mai întâlnite simptome, la unii pacienți acest simptom durează chiar și câteva luni.
După câteva zile de odihnă m-am simțit mai bine, dar uneori parcă simt din nou cum se instalează și atunci știu că trebuie să mai încetinesc ritmul și să compensez cu mult somn.
Golurile de memorie
E greu de explicat cum și când apar. Am mai pățit lucrul ăsta când eram însărcinată. Pur și simplu uitam ceva, cum ar fi: unde am parcat, unde am pus un lucru, dar totul avea o notă haioasă (puteți citi aici să vă amuzați). Atunci aveam o scuză: creierul era ocupat să creeze o nouă ființă, așa că puteam să îi iert mici scăpări. Cam la câteva săptămâni după boală, am observat că au apărut din nou aceste momente de uitare. De exemplu vorbeam cu o prietenă și îi povesteam despre o carte pe care am citit-o, dar nu îmi aminteam autorul; sau nu mai știam de ce am deschis frigiderul, ce trebuia să iau din el. Într-o altă zi am deschis laptopul să trimt un email urgent și până s-a deschis laptopul uitasem cui trebuia să îi scriu. Din fericire, după câteva secunde de concentrare îmi amintesc, dar pe moment mă panichez un pic. Tot pe grupurile de pacienți care au avut COVID am citit că trec și aceste episoade, dar nu trebuie neglijate.
Capacitatea de concentrare
Mi s-a intîmplat uneori să știu exact ce trebuie să lucrez, cum să fac, dar să îmi fie greu să mă concentrez să duc la bun final acel lucru. Ca și cum ați ști clar că trebuie să îi scrieți o scrisoare lui Moș Crăciun, știți și ce vreți să îi cereți, aveți și foaie și pix, dar cu toate astea parcă nu puteți să vă adunați gândurile și să treceți la treabă.
Unii îi spun “brain fog” (adică ceață pe creier), dar asta înseamnă de fapt capacitate de concentrare și este încă unul din acele lucruri care pot fi afectate de virusul ăsta greu de învins.
Pentru a îmi putea îmbunătăți capacitatea de concentrare, încerc să mă concentrez doar la ceea ce am de făcut atunci, reduc la minim stimulii exteriori (televizor, telefon, etc.), încerc să îmi fac liste cu lucrurile pe car ele am de făcut, iar atunci când am nevoie, iau o pauză și încerc să mă odihnesc.
Nu vreau să vă speriați, sunt puține momente în care mi s-au întămplat aceste lucruri, dar fac parte din tabloul post-COVID și multă lume le ignoră. Per ansamblu sunt bine și faptul că nu am sechele pulmonare este un lucru minunat, dar uite că și în cazul unei afectări ușoare, mai apar mici efecte neplăcute pe termen lung.
Ca și în cazul articolului despre Covid, am stat mult și m-am gândit dacă să scriu despre acest subiect, dar văd că din ce în ce mai multe persoane cunoscute au avut virusul și mă întreabă uneori dacă am avut alte simptome după boală. Dacă despre boală există câteva informații, despre recuperare și efectele bolii pe termen lung se vorbește foarte puțin. Eu am găsit multe articole medicale în presa din străinătate și un grup pe social media unde sunt multe persoane care au trecut prin boală. Dar sunt puțini cei care povestesc despre ce se întâmplă după și despre recuperarea după Covid.
Chiar dacă trecem prin boala asta cu forma ușoare este foarte important să avem grijă de noi după, să ne refacem cât mai bine și să privim serios recuperarea pentru că și cea mai banală formă poate lăsa câteva efecte neplăcute pe termen lung. Pentru unii pacienți, recuperarea după Covid se face chiar în câteva luni.
Aveți grijă de voi, purtați masca, evitați locurile aglomerate, spalati-va și dezinfectati-va frecvent mainile.
Leave a Reply