Multă lume mă întreabă cum am început să scriu și cum a apărut ideea blogului, dar mai ales de cât timp scriu. Chiar săptămâna trecută m-a întrebat cineva și când i-am povestit cum a apărut ideea și cum am ajuns să scriu pe blog, mi-a spus: “De ce nu povestești asta pe blog? E o poveste foarte simpatică.” Așa că astăzi, de 1 Martie vă fac cadou povestea blogului meu.
Totul a început în 2011. Lucram de ceva timp în corporație, trecusem prin multe experimente vestimentare și părea că începea să se contureze în sfârșit un stil al meu. Dar anii de experimentări aduseseră cu ei multe haine acumulate prin dulapuri, haine care nu mi se potriveau, pe care nu le purtam și care ocupau mult loc în casă.
Majoritatea erau haine noi sau aproape noi (purtate foarte puțin), în stare foarte bună. Tot discutam cu prietenele mele să văd unde aș putea să le vând și una dintre ele a sugerat să ne facem un blog împreună și să ne vindem hainele, pentru că și ea avea multe haine nepurtate. Eu nu știam ce e ală blog, cum se face, cum se gestionează, dar îmi plăcea ideea. Din păcate prietena mea era foarte ocupată și nu reușeam să dăm drumul proiectului. Am tot așteptat, până într-o zi în care am zis: “Gata, fac eu blogul ăla!”. Și așa apărut blogul meu, care se numea atunci bulendre.wordpress.org. Am învățat de la 0 tot ce înseamnă să creezi un blog: cum să scrii articole, să încarci poze, descrieri, cum să urmărești numărul de vizualizări. După o săptămână de lucru aveam blog cu toate articolele încărcate, dar nu aveam trafic. M-am apucat să studiez cum să aduc trafic: comentam pe forumuri, făceam schimb de linkuri cu alte bloggerițe. Facebook era abia la început, dar și acolo era o sursă bună de trafic. Am început să vând și din haine, am început să am și trafic. Și dacă tot aveam blog, am început să scriu acolo și câteva gânduri. În octombrie 2011 am găsit un concurs doar pentru bloggeri, în care trebuia să creezi o ținută, iar premiul era un curs de stil vestimentar. M-am înscris (aici puteți vedea colajul meu de atunci) și am câștigat. După curs, am povestit pe blog câteva impresii și de acolo a început totul. Fără să îmi dau seama, îmi devenise drag să scriu articole pe blog.
În 2012 am făcut primele poze care aduceau a street- style si tot în acel an (de 8 martie) soțul meu mi-a făcut cadou domeniul ancasdiary.com pe care scriu și acum.
Pentru că atunci lucram într-o corporație, vedeam în jurul meu ținute alcătuite doar din negru, alb și gri. Îmi doream să aduc un pic de inspirație femeilor care se îmbracă zi de zi office și care vor să încerce să includă si accesorii feminie sau accente de culoare în ținutele lor. Scriam despre tendințe în modă, făceam ședinte foto cu ținute, povesteam despre cărțile pe care le citeam, despre vacanțe. Blogul era un jurnal despre lucrurile care îmi plăceau, care mă inspirau.
În 2014 când am rămas însărcinată cu primul copil, am ținut un jurnal haios de sarcină, care urmărea evoluția sarcinii și schimbările prin care trecea corpul meu, dar mai ales ceea ce simțeam eu vis-a-vis de experiența maternității. A avut succes mult mai mare decât mă așteptam. Deși nu îmi dădeam seama, atunci făceam primii pași către bloggingul de parenting.
Imediat după ce am născut, am fost bulversată de toate schimbările care au apărut în viața mea, de grija pentru o ființă mică și fragilă, astfel încât o perioadă destul de lungă nu m-am mai ocupat de blog. Nu puteam să scriu despre modă în contextul în care eu stăteam doar în haine de alăptat toată ziua, iar când ieșeam din casă, mergeam doar în parc cu copilul și purtam aceeași pereche de jeanși. Nu aveam nici exercițiul de a scrie constant, blogul fusese mereu doar un hobby, modalitatea de a mă relaxa în weekend sau uneori după o zi la birou.
Inspirația mi-a revenit însă după câteva luni și am început din nou să scriu, îmbinând postările inspirate din viața de mamă cu cele legate de modă.
Treptat, am început să scriu tot mai des tot pe teme legate de naștere, maternitate, copii. Atunci mi-am dat seama că în jurul meu se adunase o comunitate destul de mare de mame, iar citioarele jurnalului de modă deveniseră și ele mame. Iar acum discuțiile erau mult mai aprinse și mai animate atunci când povesteam despre viața de familie. În timp am început să scriu mai mult din experiența de mamă. Scriu în continuare cu mare drag și despre modă și despre frumusețe și mă bucur să văd că reacțiile cititoarelor sunt foarte bune. Orice mamă trebuie să își amintească că este femeie înainte de toate și trebuie să aibă grijă de ea.
După a doua naștere, blogul a fost modalitatea prin care m-am meținut activă. Primul eveniment la care am participat a fost când Andy (cel de-al doilea copil) avea 3 săptămâni. Deși este greu să împarți timpul atunci când ai doi copii, faptul că aveam scrisul pe blog, m-a ajutat să trec mai ușor peste momentele dificile. Aveam comunitatea de mame cu care pot să fac haz de necaz, cu care făceam schimb de experiențe și informații.
În tot acest timp ideea blogului bulendre.wordpress nu a dispărut complet. Încă am o secțiune pe blog intitulată Shop My Closet pe care o actualizez constant. De-a lungul anilor s-au acumulat mereu haine primite pentru ședințe foto, unele purtate doar o dată, care merită să primească o nouă viață, să fie scoase la plimbare și iubite.
În prezent, Anca’s diary este un jurnal al experiențelor mele alături de copii, dar și un loc în care să povestesc despre lucrurile care îmi fac plăcere. Vreau ca mamele care intră și citesc articolele mele să își amintească că rolul de mamă nu îl anulează pe cel de femeie și că indiferent cât de mult ne-ar solicita copiii, avem nevoie și de timp pentru noi, să ne relaxăm și să ne reîncărcăm bateriile ca să putem face față senine tuturor provocărilor pe care le aduce viața de mamă. Scriu pentru femeile care își doresc să păstreze un echilibru frumos între carieră și viața de familie. Care vor să rămână cochete și care sunt preocupate de idenitatea lor și după ce au devenit mame.
Îți mulțumesc că ai avut răbdare și ai citit această poveste, spre să te regăsești în articolele pe care le public pe blog și să revii mereu cu drag aici.
Cu drag,
Anca – Fashion mom
Leave a Reply