E seară. Mă bag în pat cu cel mic să îl adorm. În casă liniște, dar capul meu e ca o autostradă cu multe benzi, pe care circulă cu viteză mare o mie de gânduri:

O mamă care alăptează nu are nevoie să fie deranjată, ținută de vorbă, luată la întrebări. O mamă care alăptează are nevoie de un singur lucru: de liniște. Ea știe foarte bine ce are de făcut: să își hrănească copilul. Bebelușul ei are nevoie de laptele ei, de alinarea ei, de toată atenția ei. O mamă care alăptează nu este o femeie care își expune sânii, o mamă care alăptează este o femeie care își hrănește bebelușul. 

E tare greu cu ăștia mici, chiar și în vacanță, chiar și la piscină de copii unde apa e până la genunchiul broaștei. Trebuie să fii mereu cu ochii pe ei, să nu pățească ceva, Pentru că pericole sunt multe, chiar și acolo sub ochii tăi. Te gândești că nu li se poate întâmpla nimic, că apa e mică, că se joacă cuminți cu o lopățică și o găletușă și tu poți sta relaxat cu o carte în mână sau cu ochii într-un cocktail. Din păcate nu e chiar așa, pentru că pe ăștia mici îi pasc pericole la tot pasul: apa din piscină, soarele prea puternic, uneori chiar și unele jucării de apă pot reprezenta un pericol pentru ei.

Cea mai importantă misiune a unui părinte, atunci când pleacă în vacanță este să își țină copilul ocupat, în special pe drum. La destinație avem excursii, găsim activități, dar un drum cu mașina, cu trenul și cu avionul, cu un copil care te întreabă din 2 în 2 minute: “Cănd ajungem?” sau “Mai avem mult”, poate fi epuizant. Așa că cea mai bună strategie este să le pregătim jucării pentru drum, care să îi țină ocupați. Eu nu sunt adepta telefonului sau a tabletei, cel puțin nu fără limită de timp (10-15 minute), așa că sunt mereu în căutare de alternative. Cel mai simplu este în avion sau în tren unde putem să ne jucăm și noi cu ei și avem și o măsuță la dispoziție pe care să ne întindem lucrurile.

Sunt multe lucruri de luat în vacanță când pleci cu copiii, multe dintre ele le luăm să fie acolo și sperăm să nu avem nevoie de ele. Cam așa se întâmplă cu trusa medicală: mai bine să fie și să nu avem nevoie. 

Adevărul este în cele mai multe cazuri, putem cumpăra la fața locului ce avem nevoie, doar dacă nu mergem în vârf de munte sau în deșert, dar mi s-a întâmplat să fie weekend sau seara târziu și să am nevoie de câte ceva atunci pe loc, cum ar fi un antitermic sau un antialergic. Așa că prefer să iau cu mine câteva medicamente de bază.

În primăvară am participat la workshop-ul Călătorii de succes cu copiii, organizat de Ana-Maria de la Creștem și călătorim și am aflat multe lucruri tare interesante legate de călătoriile cu copiii. Având în vedere că urmează sezonul de vacanțe, m-am gândit că este momentul perfect să vă împărtășesc câteva din secretele aflate la acel atelier. 

V-am povestit despre experineța de la Biroul de pașapoarte, acum o să vă povestesc despre o altă experență birocratică: depunerea actelor pentru reluarea activității după concediul de creștere copil.

Nu mai știu exact cum a fost atunci când m-am întors la muncă după primul concediul de creștere copil, dar parcă lucrurile au fost mai simple și au decurs mai ușor.

Au tecut trei ani de când i-am făcut prima data pașaport lui Mark. Ne-am agitat mult, dar până la urmă am reușit să îl obținem la timp. Am povestit aici experiența de atunci. 

Din fericire lucrurile au evoluat mult și în ceea ce priește Direcția de Pașapoarte București, lucrurile se mișcă așa cum ar trebui să se miște toate instituțiile publice în anul 2019.