Azi am dedicat întreagă zi lenevitului pe plajă, la umbră. Dimineaţă, ne-am propus  să mergem la plaja Mega Gialos, în Nordul insulei, dar când am ajuns acolo am constatat că nu avem apă și acolo nu era nici o tavernă. Ne-am întors și am plecat spre Agia Eleni, unde am lenevit toată ziua în cel mai clasic stil.

Pentru prima dată după mult timp stăm aproape toată ziua pe plajă mai mult la umbră sau în apă decât la soare, dar pe plajă. Prânzul l-am luat la taverna de acolo, calamari și salată grecească, iar la desert pepene. Aici aproape toate tavernele de pe plajă au aceleași prețuri, fără să speculeze faptul că ești la mare distanță de oraș. Prețurile la șezlonguri sunt la fel peste tot: 8 euro 2 șezlonguri și o umbrelă. În locurile în care am stat doar o oră sau două, am plătit mult mai puțin, uneori chiar nimic.

Spre seară am mers în Skiathos, de data asta puțin mai devreme decât de obicei și am intrat în câteva magazine. Stradă principală – Papadiamanti, poartă numele unui scriitor grec care s-a născut în Skiatos, este plină cu magazine de suveniruri, cosmetice din ulei de măsline, accesorii de plajă și bijuterii. Din stradă principală pleacă zeci de străduțe mici, într-un hățiș întortocheat, de taverne, magazine de suveniruri și case de locuit.

Sunt foarte multe magazine de bijuterii, atât din aur și argint, cât și gablonțuri sau accesorii fantezie. Cele mai multe magazine sunt încărcate de brățări și coliere, într-un puzzle complicat de mărgele și lanțuri, în față cărora îmi pierd orice urmă de răbdare și renunț.

Mai sunt câteva magazine de genți și pantofi din piele, destul de drăguțe. În rest, multe magazine de suveniruri, câteva cu costume de baie și haine de plajă, cam la fel cu cele din Obor de la noi, la fel de sclipicioase și chicioase.

Favoritul meu este un magazin cu multe pălării, la care mă opresc de fiecare dată când trec pe-acolo și mă mai strâmb în oglina pozând fie în Indiană Jones, fie în MyfairLady, după caz. Cred că e ceva patologic, de câte ori văd pălării simt nevoia să le probez. Având în vedere că am 2 pălării la mine, una gen Badea Gheorghe și una de Snobish Lady aflată în mizerie vacanță, mă abțin și nu mai cumpăr nici una noua. Nu de altă, dar risc să  arăt ca Ceaușescu în poza din Scânteia, cu o pălărie în mână și una pe cap. Dacă nu știți despre ce vorbesc, căutați filmul Amintiri din Epocă de Aur. Pentru cei născuți după 1989, nu o să aibă nici un haz, dar pentru noi restul, foști șoimi ai patriei, reprezintă o porție incontestabilă de umor autohton. Spre finalul excursiei, pălăria gen Nea Marin, preferata mea, a suferit un tragic accident, și am abandonat-o în coșul de gunoi de la hotel, acum am rămas cu pălăria de “€˜Coana fină de oraș”, care mă prinde de minune, simt de fiecare dată că îmi lipsește bişonul din poșeta, în rest semăn jumătate ruptă cu stră-nepoată Coanei Chirița, în  vilegiatură la mare. Dar ce pot să fac dacă dumnealui îi place cum îmi șade, și mi-a cumpărat-o, dragul de el, numai să nu mă mai vadă cu pălăria lu’€™ Nea Marin ?

Pentru exemplificare, doua poze mai vechi:

Să revenim la shopping în Skiathos. Oferta de bijuterii, accesorii, haine și sandale este foarte variată, merită aruncată o privire, asta mai ales dacă ai răbdare să scotocesti toate magazinele. La fel cea de suveniruri: magneţi, prosoape de bucătărie, genți de plajă, căni, borcane, toată gamă de treburi mai mult sau mai puțin trebuitoare, personalizate cu numele insulei, pe care să le oferi spre încântarea părinților și prietenilor. Imposibil să nu găsești ceva drăguț și haios, așa că nu ai nici o scuză să pleci cu mână goală acasă.

Dacă călătorești cu feribotul, nu cred că este o idee bună să cumperi de pe insulă dulciuri sau creme, pentru că în cală unde se lasă bagajele este o căldură infernală. Bagajul meu era călduț spre fiebinte când l-am recuperat, iar cremele și cosmeticele și-au revenit după ce le-am ținut câteva ore la frigider.

Mi-a atras atenția un magazin de accesorii, foarte drăguț și cochet, și nu m-am putut abține să nu îi fac câteva poze.

În rest… spor la shopping!