Azi dimineata, am iesit din bloc si ma indreptam spre masina, cand de undeva a aparut in fata mea un nene al strazii, foarte agitat care ma opreste : « stiti engleza ? »

Putin bulversata, raspund ca da, moment in care omul imi baga in fata ochilor un recipient si ma intreaba ce scrie, ce fel de sampon este? Nu mica mi-a fost mirarea, sa recunosc un tub de crema de corp pe care il aruncasem cu vreo 3 saptamani in urma, cand am facut curatenie in casa. Era uitat pe undeva prin debara de cativa ani, drept urmare, expirase. Fac ochii mari, cat cepele, mai mult de uimire si surpriza intrebandu-ma cum o fi ajuns omul in posesia cremei mele, aruncata la ghena. Vazand ca ezit, si enervat ca pierde timpul, omul ma intreaba din nou: « Domnisoara, stiti engleza sau nu? Ce fel de sampon e asta? »

Ii explic omului ca nu e sampon, e crema de corp.  Si ii mai spun ca poate ar trebui sa verifice daca nu e expirat, stiind bine ce am aruncat. Nu i-am mai spus si ca are sclipici, si ca o sa obtine un “shinny glow” dupa aplicare, pentru ca mi s-a parut irelevant. Omu spera sa fie sampon, si parea cam dezamagit.

« Nu e sampon ? Ce mama….. » nu mai pot sa reproduc ce a spus, dar a plecat bombanind spre cosul de gunoi din fata blocului, in cautare de noi comori

Ma intreb daca incercase deja sa foloseasca crema pe post de sampon si era nemultumit ca nu face spume, sau urma sa il foloseasca si vroia sa stie pentru ce tip de par este. Oricum ar fi fost, sunt curioasa daca o sa ma intalnesc cu el zilele urmatoare si o sa observ un  « silky glow ».