Unul din week-end-urile trecut a fost unul dulce, care a debutat cu o excursie in tara ciocolatei. Doar la cateva minute distanta de centru Bucurestiului, in comuna Pantelimon se afla fabrica de ciocolata Heidi, un adevarat paradis pentru iubitorii de ciocolata.Citeste in continuare
Shopping in Salonic
Am plecat cu părere de rău din Skiatos, părere de rău că nu am stat mai mult. Am luat feribotul și ne-am intros în Volos. Ne-am recuperat mașina, și am plecat spre Salonic, unde urma să mai stăm două zile.
După liniștea și calmul din insulă, am ajuns în aglomerația din Salonic, în iureșul nebun de mașini, scutere și mii de turiști. Spre bucuria mea, hotelul era pe strada Tsimsiki, una din pricipalele străzi cu magazine din zona portului. În plin sezon de reduceri, în care magazinele sunt deschise până la oră noua seara, va puteți da seama ce am făcut în primele ore după ce am ajuns. Mi-am permis să pierd timpul hoinărind prin magazine, pentru că mai vizitasem Salonicul cu alte ocazii. Un amestec de branduri internaționale foarte cunoscute și mărci locale, e imposibil să nu găsești ceea ce îți dorești. Față de binecunoscutele mărci de retail care se găsesc și la noi: Zara, Berska, Pull&Bear, Masimo Dutti, H&M, Accesorize, Oysho, am găsit și câteva magazine de lenjerie intimă : Intimissimi, Calzedonia, Etam (în România au închis magazinele).
Din păcate, era foarte cald, iar umiditatea foarte ridicată făcea aerul să fie irespirabil. Doar pe malul mării, briza răcorea ușor, făcând mult mai plăcută atmosfera.
Deși era o zi de vineri, magazinele și stradă erau pline de oameni, nu știu cine și când muncește în Grecia, dar părea o zi de week-end.
Pe malul mării, terasele stau aliniate cu mesutele orientate spre mare. În Salonic poți foarte bine să îți petreci o zi întreagă stând la terase la o cafea, fie cu o carte în mână, fie să privești trecătorii și marea.
In ciuda aglomeraţiei şi a căldurii, Salonic este unul din cele mai interesante oraşe din Grecia, la care mă gândesc mereu cu plăcere.
Jurnal de vacanţă: Skiathos – Alonissos – Skopelos
Ultima zi petrecută în Skiathos am dedicat-o unei excursii cu barca, pe insulele Alonissos și Skopelos. În plus, aveam în sfârșit mega-super-ocazia să mergem la insula pe care s-a filmat Mama Mia!!! Fantastic, așa o nebunie de minunăție de superbitate, nu aș fi îndrăznit să îmi imaginez nici în cele mai sălbatice vise. Nu am avut timp să menționez, dar pe insulițele din jurul Skiathosului a fost turnat filmul Mama Mia, atu foarte bine folosit de localnici pentru a atrage turiști. Totul espiră Mama Mia: barca pe care a urcat Pierce Brosnan, piatra pe care s-a așezat Meryl Streep, chiștocul de țigară aruncat de Colin Firth, și așa mai departe. Dacă îi vedeai cât de mândri spuneau chestiile astea, siguri că asta e argumentul care o să te convingă să accepți serviciile lor, întrebarea care îți venea automat în minte era cum a decurs turismul înainte de acest film. În fine, am plecat în excursie, pe singura barcă cu care s-a plimbat James Bond (Pierce Brosnan).
Prima oprire a fost Alonissos, unde aveam să vizităm orașul vechi timp de o oră, și apoi să coborâm din nou în port pentru încă o oră. Am ajuns în port, de unde ne-a luat un autobuz (am mai plătit 4 euro de persoană) și ne-a dus până sus la orașul vechi. Aici aveam să descoperim un oraș mic și drăguț, cu străzi curate și albe, ca o adevărată bijuterie.
Partea proastă cu excursiile organizate este că nu ai libertatea să faci ce vrei și cât vrei. Din păcate am stat foarte puțin aici, și a trebuit să coborâm și să mai stăm în port o oră (unde sinceră să fiu nu prea era mare lucru de făcut).
Am pornit din nou, de data asta spre Skopelos. Peisajul este absolut fascinant, am oprit să vedem o grotă uriașa săpată de mare în stâncă.
Mai puțin comercială decât Skiatos, Skopelos este o insulă frumoasă, cu păduri de pini, vii, livezi de măslini, pruni și migdali, care își găsesc locul în numeroasele preparate din bucătăria locală.
În partea de nord, insula este formată din stânci înalte, în timp ce partea din sud adăpostește porturi și câteva plaje cu nisip sau pietre. Pe insulă sunt două așezări importante: Skopelos, care este capitala și portul principal, și Glossa, care este un sătuc situat în partea de vest.
Orașul Skopelos este foarte drăguț și cochet, dispus în semicerc deasupra golfului, cățărându-și căsuțele albe pe trepte mici și străduțe înguste până sus pe deal, unde întreg peisajul este dominat de o fortăreața veche și de turlele a patru biserici.
În timp ce portul este plin de tersase, cofetarii și taverne, pe străduțele strălucitor de albe, printre căsuțele parfumate de flori viu colorate, se ascund magazine mici de bijuterii și suveniruri. În timp ce magazinele din Skiatos sunt foarte comerciale, aici am asit câteva magazine cu adevărat deosebite, cu bijuterii sperbe, lucrate cu multă migală și pricepere. Nu am rezistat tentațiilor, și am cedat în față a ceea ce consider eu a fi cea mai frumoasă brățara din lume.
Ultima parte a excursiei se anunța cea mai interesantă:o insulă mică, cu o capela, pe care s-a fimat scena finală din filmul Mama Mia! Nebunie! Să cânte muzică, scoateți șampania, pișcoturile, confetti, trompetele! Ne apropiem destul de mult de insulă, dar pentru că nu există port, barca nu poate ajunge până aproape, așa că cei care doresc să urce până la capela, trebuie să ia o barcă cu motor până la mal. Pentru ceilalți, se oferă perspectiva unui plonjon în apă, urmat de o bălăceală pe cinste. Trebuie să vă mai spun ce am ales? Bineînțeles, că nu puteam rata o baie ca la carte, însoțită de sărituri de pe barcă.
Am înotat până la mal, de unde priveam cum o barcă cu motor face drumuri dus-întors între barcă și țărm, cu turiști. E o căldură năucitoare, și numai ideea de a urca până în vârful stâncii unde este capela, îmi provoacă moleșeală. Prefer să mă bucur de apă și de valuri.
Ultima parte a excursiei, promitea o oprire în Parcul Național Marin din jurul insulei Alonissos, să vedem delfini. Yeah, right! De parcă delfinii aia stau acolo, și așteaptă să vină bărcile cu turiști, că să săra spre amuzamentul lor. Eram mai mult decât convinsă că este încă o metodă de a ne ademeni să cumpărăm excursia. Dar aveam să fiu uimită. Chiar am văzut delfini, mulți, care săreau și făceau tumbe în apă. Gurile căscate ale turiștilor, și ovațiile lor, nu aveau să intimideze protagoniștii care au oferit un adevărat spectacol.
Spre deosebire de alte excursii cu barca, aceasta a fost destul de reuşită, şi nu ne-a părut rău de alegerea făcută.
Citeste si restul jurnalului:
Jurnal de vacanta – Cea mai frumoasa plaja – A treia zi in Skiathos –
Dacă ziua de ieri a fost minunată, cea de astăzi a fost senzaţională. Am folosit din nou recomandările domnului de la recepție, și am descoperit locuri inedite. Faptul că avem ATV, ne ajută să rămânem departe de locurile foarte aglomerate, și înțesate de turiști. Azi am fost în Golful Kehrias, la plajele Ligaries și Kehria, iar apoi am urcat mai sus la Kastro, vechea fortăreața a insulei. De aici am coborât la plaja Kastro și pe drumul de întoarcere ne-am oprit la Mănăstirea Evanghelistras.
De fiecare data când mă urc pe ATV după ce a stat în soare, îmi aduc aminte de tabla fierbinte a toboganului din parc într-o zi de vară, pe care nu puteam să mă dau decât dimineață devreme sau după o ploaie răcoritoare. În plus, trebuie să îmi pun și casca pe cap, care îmi omoară orice urmă de feng-shui din coafură, dând părului strălucrirea unei mături vechi. Dar siguranța e pe primul loc. Bombăn în gând și căsca și ATV-ul, dar plecăm spre locuri noi.
Insula asta așa mică, oferă bucurii și surprize nebănuite. Fiecare plajă, fiecare stâncă, fiecare cotitura de drum, dezvăluie o noua emoție, o noua încăntare pentru vedere.
Din drumul principal, între stațiile de autobul Nr 8 și Nr 9, am virat la stânga spre Hotel Paradise și am început să urcăm stânca abruptă pe un drum la fel de neasfaltat și de neumbat ca și cel de ieri. Astăzi, prima parte a drumului nu ne-a mai oferit atât de multe priveliști asupra mării și golfurilor, dar ne-a încântat cu peisaje frumoase din interiorul insulei. Drumul până la prima plajă, Ligaries, a fost destul de abrupt, mai ales de la Hotel Paradise unde am virat la stânga, și destul de pustiu. Aproape tot drumul am fost singuri. Asta probabil și datorită faptului că nu orice mașină poate ajunge aici, sau dacă ajunge, cu siguranță proprietarul o să înlocuiască mult mai repede cauciucurile după această plimbare.
Plaja Ligaries este foarte retrasă și liniștită, mai erau doar câteva persoane acolo. Marea astăzi era agitată, și ne-am bucurat de câteva valuri jucăușe care se spărgeau cu putere de țărm, lăsând dâre albe de spumă pe nisipul fin.
Am lenevit aici cam o oră, dar ne-am mutat repede din cauza vântului puternic, la Kechria beach, care se anunța a fi un mic paradis. Drumul între cele două plaje este foarte abrupt și stricat, dar am reușit să ajungem. Din drumul principal am coborât o cărare prin pădure, iar la capătul ei, ne aștepta o pajiște de un verde superb, pe care esunt așezate la umbră copacilor, șezlonguri. Pajiștea, era mărginită de pietre și stânci, de care se lovește furioasă marea. În dreapta, o terasă din lemn acoperită cu frunze de palmieri, oferă un loc răcoros de unde poți să privești marea și să mănânci o salată grecească.
Când ne-am așezat la terasă am înțeles de ce au numit această plajă “micul paradis”. Dincolo de terasă, la dreapta, plaja continuă cu câteva șezlonguri pe marginea mării de o culoare feerica. Nu știu cum arată paradisul, dar nu poate să fie departe. Mare, stânci și liniște.
Plecăm cu greu, spre vechiul oraș Kastro. Drumul este abrupt și îngust, mă gândesc că o mașină ar putea ajunge cu greu aici. Apoi surprinzător, drumul se transformă într-o cărare din piatră care șerpuiește abrupt în jos spre vechiul oraș. Ne întâlnim cu câteva mașini și alte ATV-uri, majoritatea au venit pe un alt drum, ocolit. Ajungem la un punct din care mai putem merge doar pe jos. Ne scoatem adidașii din portbagaj, ne echipăm și pornim la drum. Cărarea pietruită e lată de jumătate de metru, și coboară din stâncă în stâncă, apoi urcă drept până la poartă cetății.
Peisajul este magnific, oferind o priveliște superbă asupra plajei Kastro în dreapta și asupra stâncilor abrupte în stânga. Din trei părți, se vede doar marea, ca o fortăreața naturală a cetății. Ajungem în curtea unei biserici, unde ne tragem sufletul la umbră unor copaci bătrâni și ne răcorim cu apa de la un izvor. Continuăm apoi să urcăm până în punctul cel mai înalt, de unde se poate vedea o parte din Plaja Lalaria, singura la care nu putem ajunge cu ATV-ul. Această plajă este accesibilă doar cu barcă, și motivul pentru care nu se încearcă construirea unui drum de acces, este simplu: afacerea cu excursii cu barca nu trebuie afectată.
Aici sus e foarte cald, și întregul drum a fost greu de străbătut în soarele puternic. Aproape ne-am terminat proviziile de apa, și nu ne dorim decât răcoarea unei băi în mare. Coborâm spre plajă Kastro, și ne bucurăm de valurile agitate, de binecuvântarea apei. Cum nu sunt foarte multe șezlonguri, iar nisipul și pietrele ard, ne retragem la terasă și așteptăm cuminți să ne uscam, în timp ce ne facem de lucru cu o porție de calamari. Să descriu plaja, e inutil, pentru că pozele o să vorbească pentru mine. Din punctul meu de vedere este cea mai frumoasă plajă pe care am văzut-o vreodată. Vreau să prelungesc cât mai mult statul aici, și îmi fac de lucru cu o cafea, în timp ce nu mă mai satur de admirat peisajul.
Urcăm până la ATV și plecăm spre ultimul punct pe care ni l-am propus să-l vizităm: Mănăstirea Evanghelista. Parcă ruptă din timp, mănăstirea oferă o oază de liniște și de răcoare, în mijlocul dealurilor. Odată ce intri pe poartă cea mare din lemn, uiți că te afli pe o insulă turistică, plină de plaje, baruri și locuri de distracție.
Seară am mâncat tot în Skiathos, la Alexandros, o tavernă aflată în partea de sus a orașului, deasupra portului vechi, pe una din străduțele retrase pe care nu ajung mulți turiști. Terasă e mult spus, pentru că mesele sunt așezate pe stradă, într-un fel de piațetă făcută de dispunerea ceva mai la distanță a câtorva căsuțe. Mâncarea tradițional grecească și muzică buzuki, wi-fi și recomnadarile mai multor ghiduri de călătorii: Lonely Planet, trip advisor. Comanda este luată de Magda, o doamnă foarte energică și haioasă, care vorbește engleză și italiană. Am întrebat care e specialitatea casei, și asta am comandat: friptură de miel la cuptor în sos de lămâie. Că aperitiv am luat o salată tzatziki. Nu știu dacă am avut ocazia să povestesc asta, dar am făcut o pasiune pentru tzatziki. Și atunci când am fost în Santorini, și acum am mâncat aproape în fiecare zi tzatziki. Acum s-a mai adăugat una: calamari. Fiecare cu ale lui.
Dar să ne întoarcem la Alexandros. Mâncarea a fost minunată, atmosferă la fel, din păcate servirea ar fi putut fi mai bună. Dăm însă vină pe faptul că era aglomerat, și îi iertăm pentru mncarea delicioasă.
Planul pentru seara asta era să mergem în club, dar nu ne mai simțim în stare să mai rezistăm încă câteva ore. Ne îndreptăm spre magazinul de înghețată, și apoi mai vedem. Nu mă înțelegeți greșit, nu vreau să spun că este numai un magazin de înghețată în Skiathos. Aici este patria cofetariilor, dar doar un singur loc are înghețată că la carte, Fregio. Este situate în port, vis-a- vis de locul în care ancorează feribotul. Spre deosebire de alte magazine care vând tot felul de dulciuri, aici au doar înghețată și este în permanență coadă. Motivul e ușor de ghicit. Cel mai mult mi-a plăcut înghețată de pepene galben și cea de cookies. Nu mai avem energie pentru club, aşa că ne întoarcem cuminţi la hotel, şi visăm la plajele minunate pe care le-am văzut în timplul zilei.
Citeste si restul jurnalului:
Jurnal de vacanta – A doua zi in Skiathos
Dimineața ne-o începem cu micul dejun pe terasă hotelului. La masă ne servesc doi români foarte drăguți, ca de altfel întreg personalul hotelului. Ce poți să îți dorești mai mult decât o priveliște senzațională spre mare și un mic dejun copios?
După micul dejun începem să facem planurile pentru zilele următoare. Avem o hartă a insulei luată din recepție, câteva foi printate din Lonely Planet-ul de Grecia și mult chef de aventură. Cu harta în față, treaba nu pare simplă de loc. Asta pentru că sunt foarte multe plaje în jurul insulei, câteva mânăstiri, ruinele cetății Kastro, și orașul Skiatos. Așa că mergem în recepție și cerem ajuor. Mai mult decât drăguț și binevoitor, unul din angajații hotelului ne explică opțiunile, ne întreabă câte zile stăm și ce mijloc de transport avem. Patru zile rămase, și un ATV.
Apoi începe să ne explice. În partea de sud, dinspre est spre vest, pe malul mării merge drumul principal. De-a lungul lui sunt hotelurile și plajele cele mai accesibile turiștilor. Pe acest drum circulă un autobuz care merge de la plaja Koukounaris până în portul Skiatos. Pentru că avem ATV, putem să mergem în locuri mai puțin accesibile și să vedem locuri cu adevărat speciale.
Recomandarea zilei: Elias Bay, cu plajele Agistros și Mandraki. Ne recomanda însă un drum care trece prin mijlocul insulei, care oferă peisaje spectaculoase.
Ascultăm sfatul lui, ne urcăm pe ATV și plecăm în marea aventură. Din drumul principal, între stațiile 21 și 22, viram în dreaptă spre Elias Bay, pe un drum pietruit pe care suntem doar noi și miliardele de insecte care scârțâie în răcoarea copacilor.
Skiatos este dispusă pe dealuri și stânci care urcă direct din mare, ceea ce face ca terenul să fie terasat și multe hoteluri sunt așezate pe dealuri, oferind priveliști spectaculoase spre golfuri. Pe măsură ce urcăm, încep să se deschidă întâi în stânga, apoi în dreaptă peisaje minunate, cu păduri de pini și golfuri cu ape albasre.
Ajungem la Elias Bay, trecând prin pădurea Mandraki, care este protejată pentru frumusețea ei. Pe marginea drumului, din loc în loc sunt butoaie cu apa, care pot fi folosite în caz de incendiu, iar în cel mai înalt punct de pe drum este chiar o stație de pompieri. Ajungem într-un loc de unde avem două opțiuni: în stânga plaja Agithos, în dreapta Mandraki. Alegem să mergem în dreaptă, pentru că apa pare mai frumoasă și plajă mai puțin populată. Facem o baie, stăm puțin la soare, apoi ne mutăm pe plajă Mandraki, care are și o terasă unde se poate mânca. Peisajele sunt spectaculoase pe ambele plaje, apa incredibil de limpede, marea liniștită, iar faptul că nu sunt foarte mulți turiști, ne face să ne simțim și mai bine.
Plecăm cu greu spre seară, iar pe drum ne oprim și aruncăm o privire la câteva din plajele aflate pe drumul spre hotel, mai mult că să ne facem o părere. Majoritatea sunt foarte aglomerate și șezlong-urile sunt așezate unul lângă altul, la distanță foarte mică. Cea mai frumoasă pare Agia Eleni, și nici nu este foarte aglomerată pentru că accesul se face pe o cărare în piatră, care coboară printre pini până în golf.
Seara plecăm în Skiatos, să mâncăm și poate să mergem într-un club sau un bar. De la hotel până în Skiathos sunt cam șase kilometri, dar cu ATV-ul nu durează foarte mult. După ce ziua soarele a dogorit, seară briza mării scălda insulă în răcoare. Pe ATV e încă și mai răcoare, și mă bucur nespus că am luat cu noi o geacă, un hanorac și blugi.
Plănuisem să mergem la o tavernă recomandată în Lonely Planet, dar pe drum ne lăsăm ademeniți de peștele prospat promis de un domn cu părul alb, care ne invită să vedem terasa cu priveliște spre vechiul port. Nu trebuie să rămâneți, ne spune, doar să vedeți, pentru mâine, pentru altă zi. Priveliștea este într-adevăr minunată și noua ne este foame, așa că rămânem. Peștele este cu mult mai bun decât ne așteptasem, și ne bucurăm că am rămas. Când plecăm, ne uităm la numele terasei: Anemos. Cu siguranță un loc pe care l-am recomanda prietenilor.
Coborâm apoi spre port, să întrebăm care sunt opțiunile pentru excursii pe insula Skopelos, aflată în apropierea Skiatos-ului. Avem mai multe variante. Un nene care seamăn cu bunicul lui Poisedon, ne promite o excursie în jurul insulei, la vreo 10 de euro, cu o bărcuță de pe vremea în care o plimba pe bunica lui Poisedon. Avem deja câteva experiențe nefiricite cu excursiile de acest gen, una din Santorini, și alta de-a dreptul dezastruoasă din Croația, în care barcă era plină până la refuz de turiști, încât aveam senzația că suntem deportați și nu în plimbare. În fine, găsim o barcă ceva mai noua, prețul e de 15 euro și excursiile sunt lunea și miercurea. Ne decidem pentru miercuri.
Acum că am stabilit și excursia, plecăm să facem un tur al barurilor și cluburilor. Cel mai vestit bar din Skiatos este Rock&Roll, situat în portul vechi, un bar în aer liber, dispus pe scările care coboară în port. Mobilierul barului este format din perne și fotolii umplute cu puf și boabe, așezate pe scările ce coboară de la biserică spre port. Locul este plin aproape tot timpul, iar seara este un adevărat furnicar. Dacă ai senzația că nu sunt locuri libere, cu siguranță te va ajută unul dintre angajații care se ocupă de acest lucru. Ei știu în permanență pe unde sunt perne libere și o să te ajute să te strecori printre ceilalți clienți. Muzica și cocktailurile, atmosfera de vacanță sunt că un magnet pentru tineri care vin în acest loc pentru un warm-up inaite de a merge în club. Prețurile sunt destul de mari, un cocktail non-alcool este 10 eur, iar unul cu alcool este 12-13 euro. Totuși, locul este senzațional și merită încercat.
Tocmai când mă pregăteam să spun că admir grecoaicele pentru că păr a se simți bine fără să poarte tocuri de 10 cm, am avut parte de câteva reprezentații caraghioaso- comice, date de domnișoare care încercau să coboarele treptele din piatră de la Rock&Roll cu niște tocuri amețitoare. Cred totuși că erau turiste și nu știau excat ce le așteaptă. Sfat pentru amatoare: balerini sau sandale cu talpă joasă, că să va puteți plimba în voie și să dansați până dimineață. Întreagă insulă este în pantă, nu cred că o să găsiți distante mai mari de 100 de metri care să fie în linie dreaptă.
După un warm-ul la Rock&Roll am dat o tură pe stradă unde se găsesc cluburile, dar era prea devreme și încă nu apăruseră clienții. Din port, în stânga pornește o stradă care este plină de restaurante cochete și apoi se continuă cu cluburi în aer liber, dispuse unul lângă altul. Sper să revenim în una din seri ceva mai târziu, că să vedem cum e atmosferă. Ne întoarcem la hotel cu muzică de la Rock&Roll în minte, încălziți de un Royal Mojito Rock&Roll eu, și un Mojito fără alcool pilotul excursiei.
Am rămas impresionată de câteva restaurante pe lângă care am trecut în seara asta, foarte cochete și aranjate cu foarte mult bun gust. Nu am crezut că o inslatatie de brad pusă într-o damingeana poate da atât de multă strălucire și farmec. Iar mai multe damingene cu instalații de brad, suspendate în jurul unui restaurant, transformă locul într-o minune de lumini și reflexii.
Jurnal de vacanta – prima zi in Skiathos
Vă mulţumesc că aţi citit acest articol. Dacă vă place, vă aştept comentariile aici sau pe pagina de facebook.
Pentru detalii legate de vacanţe şi excursii in Skiathos şi nu numai, contactaţi DCS Travel.
Jurnal de vacanta – Prima zi in Skiathos
București – Volos
Am plecat din București la 7.45 dimineață, mult mai matinali decât într-o zi în care am fi mers la birou. Hărțile, traseul și informații despre drum erau atent pregătite de căpitanul călătoriei, cu câteva zile înainte. Eu am primit rol de copilot, responsabil cu șandvișurile, muzica și sticlele de apa.
Am ajuns seară în Volos, după un drum de aproape 13 ore, din care jumatae de oră am stat la vamă între Bulgaria și Grecia pentru că erau multe mașini și jumătate de oră am făcut pauză să mâncăm.
E bine de știut că în Grecia este interzisă deținerea aparatelor de detectare radar, amendă fiind de aproximativ 2000 euro. Dacă vi se face foame pe drum, opriți în Bulgaria să mâncați, după ce am intrat în Grecia am mers destul de mult până am găsit un fast food într-o benzinărie pe autostradă.
Volos – Skiathos
Dimineață la oră 7 ne-am urcat pe feribotul care urmă să ne aducă pe insulă Skiatos. Am avut inspirația să alegem un hotel care era chiar în port, și am făcut 10 minute din recepție până la feribot. Drumul cu feribotul a durat două ore, timp în care am citit și am motatit pe canapelele moi. Când cumperi biletul pentru feribot, poți alege dacă vrei loc pe punte sau înăuntru. Nu este nici o diferență de preț, dar cea de confort este semnificativă. În timp ce pe punte stai în soare sau în curentul care se face de la viteză, pe scaune din plastic rigide, salonul din interior are canapele moi, și aer condiționat.
După două ore am ajuns în Skiathos, într-un port drăguț și vesel, în care toată lumea aștepta sosirea feribotului. Abia când am debarcat am văzut cât de mare este feribotul (în Volos ajunsesem cu câteva minute înainte de plecare), și cum din burtă lui încep să se reverse pe insulă, într-o gălăgie și un iureș nebun: oameni, bagaje, scutere și mașini. Poliția locală este deja pe poziții și dirijează circulația pentru a aglomerarea zonei și blocajele de circulație. Și ce polițiști….
Insulă – atât cât am reușit să vedem pe drumul până la hotel, este absolut superbă, un mic paradis în mijlocul mării, cu drumuri înguste și abrupte, împodobite de leandri și pini, pe marginea căruia, la fiecare cotitura a drumului, răsar plaje și stânci spectaculoase.
Hotelul este cochet și foarte intim, dispus în terasă pe un deal, pe care alternează cele trei clădiri cu camere, piscină, grădini și alei. Până ne-au pregătit cameră, am avut timp să explorăm puțin zonă și să ne bucurăm de piscină.
Trezitul de dimineață, drumul, soarele, piscină ne-au făcut o poftă de mâncare incredibilă și la prânz am alergat spre una din tavernele aflate în apropiere. Ce îmi place cel mai mult în Grecia este faptul că fiecare loc, oricât de mic este atent îngrijit și aranjat de proprietar, de parcă fiecare ar avea un talent înăscut de a face locurile să arate bine și oamenii să se simtă și mai bine. Nu știu dacă e știință sau artă, dar este incredibil cum reușesc să facă o terasă mică, cu câteva meșe, să arate fantastic de drăguț doar cu câteva fețe de masă în pătrate alb cu albastru, câteva scoici și flori. Pot să va spun că am trădat fără să stau pe gânduri tot efortul de la sală din ultimele săptămâni cu o musaca delicioasă, care se topea în gură la fiecare înghițitură.
După-amiază am plecat cu autobuzul în Skiathos, de unde am închiriat ATV că să avem libertate de mișcare și să putem explora insulă în voie. Apoi am început să explorăm plajele, dornici să facem baie.
Spre bucuria noastră, plajele de aici sunt plaje cu nisip, și după dezamăgirea avuta în Croația anul trecut vis-a-vis de plaje, am răsuflat ușurați. Apa este incredibil de curată și clară, încât se poate vedea fundul mării chiar și după ce ajungi la adânci mai mari.
Am încheiat ziua cu o plimbare în Skiathos, unde probabil că o să ne întoarcem aproape în fiecare seară, pentru că sunt multe locuri de explorat.
Citeşte continuarea.
Vă mulţumesc că aţi citit acest articol. Dacă vă place, vă aştept comentariile aici sau pe pagina de facebook.
Pentru detalii legate de vacanţe şi excursii in Skiathos şi nu numai, contactaţi DCS Travel.