De ceva vreme imi tot promit ca o sa fac ordine in sutele de poze din toate vacantele, ca o sa le aleg pe cele mai frumoase, si eventual o sa printez cateva din ele. Cum vara vremea superba nu ma lasa deloc sa stau in casa, am tot amanat aceasta ocupatie pentru o zi friguroasa de iarna. Dar iata ca am fost nevoita sa fac putina ordine mult mai devreme, pentru ca nu mai aveam deloc spatiu pe laptop si mergea din ce in ce mai greu.Citeste in continuare
Coloreaza-ma frumos!
Nimic nu se compara cu o discutie cu prietenele, la o cafea, pe o canapea moale. Dar uneori distanta impune limite si te multumesti cu un schimb de mailuri, atat timp cat sunt de la si catre persoane dragi. Chiar daca fiecare isi bea cafeaua la biroul sau pe canapea ei, stii ca acele cuvinte vin de la un om drag, cu care ai impartasit emotii si expriente de cativa ani. O prietena buna care stie cat de mult ai asteptat un telefon dupa un interviu, cat de ciufulit iti sta parul cand mergi la mare, ce dezastru esti in materie de taiat unghiile de una singura, cu care ai impartit cutii de inghetata sau pahare de cocktail atunci cand lucrurile nu au mers asa cum ai fi vrut….
Si atunci te bucuri de fiecare cuvant, si astepti cu nerabdare ca peste o vreme, candva, sa reusesti sa reunesti la un loc oamenii dragi si sa impartasesti fata in fata ceea ce acum reusesti doar prin email.
Zilele trecute am avut din nou o pseudo-conversatie cu doua prietene bune, sub forma de cate emailuri schimbate cu “reply to all”, atunci cand avea fiecare din noi putin timp sa raspunda. Nu despre relatii sau cariera, nici despre politica, ci despre culori. Culorile care ne plac si combinatiile care ne invioreaza ziua.
Totul a inceput de la faptul ca am facut o adevarat pasiune pentru combinatia de alb cu alb, si pe care probabil nu as fi incercat sa o experimentez daca nu as fi vazut poza de mai jos.
Povești cu portocale
Pasiunea mea pentru portocale are punctul de plecare undeva în copilărie, şi primele amintiri despre portocale le asociez cu plimbările cu sania albastra prin zăpada. La întoarcere, bunicul desfăcea o portocală, în timp ce ne puneam hainele ude pe sobă la uscat. Pe vremea aceea erau o trufanda, deliciul suprem într-o zi friguroasă de iarnă.
Nici acum nu știu ce îmi plăcea mai mult: plimarea prin zăpadă sau răsplata pe care o primeam cand veneam acasă cu obrajii aprinși de ger. Mai târziu am aflat că portocalele conțin vitamina C, că sunt bune împotriva răcelii, și folosesc orice strănut ca motiv să mă răsfăț cu un fruct zemos.
Distrat de pasiunea mea pentru portocale, un prieten mi-a recomandat cartea “Fata cu portocale”, scrisă de Jostein Gaarder. O lectură ușoară si plăcută pentru o după-amiază de ianuarie, în care tot orașul doarme amorțit sub troienele de zăpadă. Povestea de dragoste povestită de tată fiului lui, într-o scrisoare pe care i-o lasă moștenire, mi-a declanșat noi amintiri cu portocale.
Tot de undeva din copilărie, a ieșit la iveală imaginea unui tort cu portocale pe care îl facea o prietenă de-a mamei. O amintire valorează cât o mie de cuvinte, căci imediat am simțit gustul răcoros si proaspăt al tortului care îmi plăcuse atât de mult. Atât de mult, încât mi-am dorit ca tortul de ziua mea să fie din portocale. Nu-mi amintesc dacă am avut tort de portocale de ziua mea, dar imediat ce am găsit rețeta pe internet mi-am făcut curaj să experimentez.
Zilele trecute, mi-am dat seama ca acum am portocale in dulapul de haine. O pereche de pantofi, un sacou și o bluză, aduc farmec de fructe proaspete ținutelor mele.
Nu știu dacă vouă vă plac portocalele, dar pot sa vă spun că portocala din primele poze a fost absolut fantastică. Mi-a luat ceva timp să învăț să aleg portocalele bune, așa că o să vă împartșesc un secret. Cele mai dulci portocale sunt cele cu fundul crăpat. Știu că sună bizar, dar o să vă dați seama că am dreptate, data următoare când veți merge la shopping… de portocale.
New Year Resolution – No more black
Sa stau cu spatele drept, sa ma vad mai des cu prietenii, sa fac cat mai multe excursii prin tara, sa votez cu cine trebuie, sa citesc mai mult despre istoria romanilor, cam astea ar fi cateva din lucrurile pe care mi le-am propus pentru 2012.
In materie de shopping si stil vestimentar, mi-am propus sa nu mai cumpar si sa nu mai port atat de multe haine negre. Sa invat sa combin cat mai multe culori, fara sa strige lumea dupa mine pe strada “A venit circul in oras”, sa adopt tinute mai vesele si sa fac combinatii mai indraznete.
Si astea fiind spuse, am profitat aseara ca au inceput reducerile, si iata prada cu care m-am intors acasa dupa 2 ore de shopping.
