Confessions of a fashion mommy
Bangkok, China town
tot China town
rodii 🙂
durian – un fruct care miroase ca un tomberon plin, in zi de vara
shopping in China town
tuk- tuk
foot masage
fast banking
no sexy to Budha
bar in Sukhumwi
celebrating the engagement in Sukhumwit
la shopping – de aici mi-am cumparat caietul pe care am scris in vacanta
primele impresii
Dupa o saptamana de cand am inceput calatoria, am ajuns la concluzia ca Asia nu este doar inca o destinatie de calatorie, Asia este o experienta, o lectie de viata. Cu fiecare loc pe care il vad, invat lucruri noi, cu fiecare zambet pe care il primesc de la localnici, ma simt mai bogata. Asia inseamna simplitate, regasire si invatare. Asia se simte si se invata cu toate simturile deschise la maxim: vaz, auz miros dar mai ales gust.
Daca vrei sa simti cu adevarat si sa intelegi, locul perfect de pornire este intr-o piata locala. Mirosul si culorile mirodeniilor, aromele mancarii gatite pe strada (nu e recomandat totusi sa mananci pe strada), forfota si agitatia bazarului, sunt punctele definitorii pentru Asia. Bazarul ramane unul din cele mai importante atractii ale orasului, atat pentru negot cat si pentru socializare. Numitorul comun il reprezinta negocierea.
M-am indragostit iremediabil de mancarurile si aromele de aici, preferata mea este de departe supa Tom Yam, desi cu o saptamana in urma nici nu as fi indraznit sa ma gandesc ca voi manca ceva atat de picant. Mancarea in general este o explozie de gusturi si arome, un rasfat al papilelor gustative si al mirosului.
Asia inseamna o cascada de culori: de la imbracamintea localnicilor, la tarabele din bazare cu fructe, condimente sau textile, totul fremata de exuberanta si bucurie de viata. Aici pana si religia are culoare, hainele portocalii ale calugarilor, templele colorate strident si aurite, florile aduse ca ofranda, sunt pete de culoare care nu raman neobservate.
Daca simti nevoia de o gura de liniste si racoare in agitatia orasului, o vizita intr-un templu budist este refugiul perfect. Cu picioarele goale, cu o esarfa in jurul umerilor, imi place sa imbratisez racoarea unui templu, in aroma betisoarelor parfumate pe care le aprind cei care vin sa se roage.
Dar peste toate astea, sunt zambetele copiilor, pure si luminoase, care sunt fericiti daca le faci cu mana sau le faci poze. Nu ai cum sa nu ii indragesti cum te privesc cu ochi curiosi, si simti cum iti zambet larg ti se deschide pa fata cand ii vezi cat sunt de frumosi.
Asteptarile mele au fost de mult depasite, iar pofta de cunoastere si dorinta de a vedea cat mai mult abia acum mi se deschid.
Astept cu nerabdare restul calatoriei si pornesc mai departe cu sentimentul ca oricat de multe carti as fi citit nu ar fi egalat experienta unei astfel de calatorii.
Ma inclin in fata voastra, cei care v-ati facut timp sa imi cititi gandurile.
Cum lectura mea din ultima vreme a fost exclusiv legata de calatorie, am aflat multe lucruri noi despre tarile pe care urmeaza sa le vizitez. Mici detalii legate de cultura si traditii care mi s-au parut interesante si sunt bine de stiut inainte de plecare:
1. In Thailanda ca in toate tarile din Asia de Sud- Est nu este frumos sa manaci tot din farfurie. De fiecare trebuie sa lasi putin in farfurie, in semn ca masa a fost indestulatoare si gazda mai mult decat darnica. Sunt sigura ca majoritatea mamelor din Europa ar fi ingrijorate ca nu a fost buna mancarea daca ar mai ramane ceva pe farfurie.
2. Tot legat de servirea mesei, am citit ca nu este frumos sa lasi betele in castronul din care ai mancat. Este privit ca un semn de ostilitate.
3. Restul iti va fi inmanat tinand banii cu ambele maini, si gestul va fi insotit de o inclinare usoara a corpului in fata. Este un semn de respect pentru banii si munca ta. Ar fi frumos sa accepti banii tot cu ambele maini.
4. Vizitarea templelor – este obligatoriu sa fii acoprit din cap pana in picioare, o esarfa sau doua te pot ajuta sa te imbraci peste pantaloni scurti sau tricou. La intrarea in templu este obligatoriu sa te descalti.
5. Fotografiatul – daca esti tentat sa fotografiezi oameni, cel mai bine este sa le ceri permisiunea. Unii localnici se asteapta sa le dai bani daca le faci poze, in timp ce populatia din satele mai putin turistice e posibil sa nu fie foarte incantata sa le faci poze.
6. Bacsisiul – nu este nevoie sa lasi bacsis, dar poti sa lasi maruntisul pana la o suma rotunda.
Din pacate, peste tot am citit despre tentativele unor indivizi de a pacali turistii cu tot felul de povesti si scenarii, asa ca e bine sa avem in vedere si astfel de situatii:
1. Templul este inchis – de obicei apare un individ prietetenos si vorbaret care iti spune ca este o sarbatoare religioasa si templul este inchis, dar daca vrei te duce el in alte locuri foarte frumoase si interesante. In cele mai multe cazuri iti ofera un drum gratis cu tuk-tuk-ul pana la un magazin de unde primeste el comision.
In astfel de cazuri sper sa imi amintesc prima regula pe care m-a invatat mama: nu vorbesti cu strainii. Oricum, singurul lucru care se poate intampla in astfel de cazuri este sa ratezi templul pe care vroiai sa il vezi si sa ajungi sa cumperi suveniruri din cine stie ce magazin.
2. Plata cu cardul – este unul din lucrurile pe care ar trebui sa le evitam, si mai ales sa nu plece cu cardul si Pos-ul din fata noastra. Sunt foarte priceputi la clonat carduri, si poti avea surpriza ca la cateva luni dupa ce te-ai intors acasa sa descoperi ca inca mai faci cumparaturi in Bangkok.
3. Hotelul pe care il cauti este plin, ofera conditii proaste de cazare, a ars de curand, patronul a murit, etc. Sunt povesti cu care soferii de tuk-tuk incearca sa te convinga sa nu mergi la hotelul la care vrei, si sa te duca ei la altul de la care primesc ei comision. Regula de aur: mergi la hotelul pe care il doresti ca sa vezi cu ochii tai cum sta treaba.
Sper din tot sufletul sa imi amintesc lucrurile astea acolo si sa nu apara peripetii care sa ne strice vacanta.
